Ilie Bolojan, despre posibilitatea ca România să intre în recesiune. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Scenariul unui guvern minoritar condus de Ilie Bolojan este exclus categoric de Partidul Social Democrat, potrivit unor surse politice citate de Știripesurse.ro. Poziția PSD reprezintă o lovitură directă pentru premier, în contextul tensiunilor tot mai vizibile din interiorul coaliției de guvernare.
Discuțiile au avut loc în cadrul unei ședințe desfășurate miercuri, între președintele PSD, Sorin Grindeanu, și miniștrii social-democrați din Guvern.
Potrivit acelorași surse, tema centrală a întâlnirii a fost bugetul de stat pentru anul 2026, analizat în detaliu, inclusiv din perspectiva măsurilor sociale solicitate de PSD.
Declarațiile lui Ilie Bolojan și reacția PSD
Tensiunile au fost amplificate după ce premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI România, că nu exclude posibilitatea formării unui guvern minoritar, în cazul unei crize politice.
„Într-o situație de criză politică am mai ajuns la guverne minoritare, nu exclud că în perioada următoare se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră e de dorit să avem o stabilitate politică”, a spus șeful Executivului.
Această declarație a fost însă respinsă ferm de PSD. Surse politice susțin că social-democrații nu iau în calcul susținerea unui guvern minoritar, iar o eventuală ieșire a PSD de la guvernare ar conduce automat la căderea Cabinetului Bolojan.
În plus, potrivit acelorași informații, nici în interiorul Partidul Național Liberal nu au existat discuții privind o asemenea variantă.
Sursă foto: Fascebook
Divergențe majore pe măsurile de relansare economică
Relațiile din interiorul coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, susținută de grupul minorităților naționale, sunt marcate de neînțelegeri tot mai accentuate. Principalele puncte de conflict vizează pachetul de relansare economică și sprijinul financiar cerut de PSD pentru pensionari.
Social-democrații au solicitat oficial introducerea, și în anul 2026, a unui ajutor financiar de tip one-off pentru pensionarii cu venituri mici și medii. Propunerea PSD prevede un sprijin diferențiat, în funcție de nivelul pensiei, care ar urma să fie acordat în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie ale anului viitor.
Conform surselor politice, pensionarii cu pensii sub 1.500 de lei ar urma să primească un sprijin total de 1.000 de lei pe parcursul anului 2026. Pentru cei cu pensii cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul propus este de 800 de lei, iar pensionarii care încasează între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să beneficieze de 600 de lei.
Impact bugetar și numărul beneficiarilor
Datele discutate în coaliție indică un număr total de aproximativ 2,8 milioane de pensionari care ar beneficia de acest ajutor financiar. Impactul bugetar total al măsurii ar fi estimat la circa 2,35 miliarde de lei.
Cea mai mare categorie de beneficiari ar fi pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei, aproximativ 1,24 milioane de persoane, cu un impact bugetar de 1,24 miliarde de lei. Pentru pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, numărul estimat este de peste 620.000 de persoane, iar costul total al măsurii s-ar ridica la aproximativ 497 de milioane de lei. În cazul pensionarilor cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei, impactul bugetar ar fi de circa 612 milioane de lei, pentru aproximativ un milion de beneficiari.
Bolojan ar vrea amânarea sprijinului până la rectificarea bugetară
Surse politice susțin că Ilie Bolojan ar fi dispus să accepte acordarea ajutorului pentru pensionari, însă doar în a doua parte a anului 2026, după rectificarea bugetară. Mai exact, premierul ar dori ca plata acestui sprijin să fie condiționată de evoluția veniturilor bugetare.
Alte surse arată însă că fondurile necesare ar putea fi identificate chiar în bugetul Casei Naționale de Pensii Publice, care a avut un buget de aproximativ 160 de miliarde de lei. În acest context, suma solicitată de PSD nu ar reprezenta un efort major, mai ales că, la finalul fiecărui an, Casa de Pensii returnează sume neutilizate la bugetul de stat.
Argumentul invocat este scăderea constantă a numărului de pensionari. Potrivit datelor discutate la nivel politic, România avea în jur de 5 milioane de pensionari în anul 2016, iar la finalul anului 2025 numărul acestora a scăzut la aproximativ 4,6 milioane.
