Proiectul cheie de 2 miliarde euro care leagă România de Ungaria și accelerează cursa spre Europa

Modernizarea liniei ferate Curtici - Simeria, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 345/2025 prin alocarea suplimentară a  13,5 miliarde lei, va conecta direct punctul de frontieră româno-ungar de la Curtici cu nodul logistic din Simeria și va facilita exporturile românești spre Budapesta și Vestul Europei.

Cu o valoare totală de peste 2,07 miliarde de euro, finanțată majoritar de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune și CEF, proiectul vizează viteze de 160 km/h pe 141 km de cale ferată, reducând timpul de călătorie cu ore întregi și stimulând comerțul transfrontalier, după cum declara fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.„Această linie va face România un nod logistic vital, legând direct de la granița cu Ungaria spre Constanța și Marea Neagră”.

Linia ferată Curtici – Simeria

Sursa foto: Ministerul Transporturilor

Linia ferată Curtici – Simeria este și o legătură  între istoria industrială a Transilvaniei și proiectele economice ale României în Uniunea Europeană. Parte a Coridorului Pan-European IV (Rinul – Dunărea, ramura nordică), linia unește punctul de frontieră de la Curtici – unde trenurile românești se împletesc cu cele ungare spre Budapesta – de nodul feroviar din Șimeria, județul Hunedoara.

„Cu o lungime de aproximativ 141 km (de la km 614 la Simeria), această magistrală va susține zilnic fluxuri de mărfuri esențiale, precum cerealele sau piesele auto, și transport de pasageri, contribuind la reziliența logistică europeană în era tranziției verzi”, se artă în proiectul publicat de cfr.ro.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

De la epoca Austro-Ungară, la era europeană

Construcția liniei a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub umbrela Imperiului Austro-Ungar, când dezvoltarea feroviară a devenit motorul industrializării. Secțiunea Curtici – Arad a fost deschisă în 1858, marcând una dintre primele linii ferate de pe teritoriul actual al României și creând o legătură directă cu Budapesta. Până în 1870, extinderea spre Alba Iulia și Simeria a integrat regiunea Transilvaniei în rețeaua continentală, facilitând schimburile comerciale și migrațiile.

După Unirea din 1918, Căile Ferate Române au preluat controlul, cu modernizări interbelice și electrificări parțiale în anii '70, în perioada socialistă. Anii '90 au adus o schimbare de paradigmă: linia a fost desemnată parte a Coridorului IV paneuropean prin Memorandumul de Finanțare semnat cu Comisia Europeană în 2001, deschizând calea pentru investiții europene. Până în 2017, când a pornit proiectul major de reabilitare, infrastructura păstra segmente de peste un secol vechime, limitând vitezele la 60-80 km/h și afectând eficiența, mai ales în traficul transfrontalier cu Ungaria.

Nouă poduri noi peste râul Mureș

Potrivit proiectului, la baza funcționării liiei ferate  stă o configurație solidă: o magistrală dublă, electrificată la 25 kV AC, cu ecartament standard de 1.435 mm, compatibil  cu rețelele ungare și vest-europene. Segmentul central, de la km 614 la Șimeria, însumează 141,178 km și include stații majore precum Curtici (punct vamal), Arad, Ghioroc, Bârzava, Ilteu, Gurașada și Șimeria, alături de haltale secundare ca Livada, Macea sau Pilu.

Sursa foto: CFR SA

Peisajul variat, de la câmpiile din jurul Aradului la defileurile Mureșului,  a impus soluții avansate: nouă poduri noi peste râul Mureș cu deschideri mai mari de 100 metri, 52 de poduri adiționale și tuneluri esențiale, inclusiv cel de la Băița, lung de 650 metri și finalizat în 2023. În stadiul actual, viteza maximă ajunge la 120 km/h, cu o sarcină pe osie de 20 de tone pentru trenurile de mărfuri, dar ținta modernizării este de 160 km/h pentru pasageri și 22,5 tone pe osie, aliniindu-se la specificațiile tehnice de interoperabilitate (TSI) ale UE.

Traficul zilnic variază între 20 și 30 de trenuri, combinând servicii de pasageri cu transporturi de mărfuri critice, cum ar fi exporturile agricole sau industriale spre piețele ungare și germane. Timpul de traversare actual, de aproximativ două ore pentru cei 141 km, va scădea la 79 de minute pe 100 km odată cu finalizarea, făcând ruta mai atractivă pentru afaceri și călători.

Proiectul este structurat pe trei loturi

Proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h” reprezintă cea mai amplă inițiativă feroviară din istoria recentă a României pe această rută. Lansat în 2017, el cuprinde reabilitarea sau construcția a 141 km de linie, instalarea sistemului de semnalizare ETCS Nivel 2, modernizarea stațiilor și securizarea trecerilor la nivel.

Finanțarea, un mix  între resurse europene și naționale, atinge peste 2,07 miliarde de euro pentru tronsoanele 2 și 3, cu 1,306 miliarde euro din Fondul de Coeziune (POIM 2014-2020) și Connecting Europe Facility (CEF), completate de bugetul statului. În aprilie 2025, Guvernul a aprobat investiții suplimentare de 13,5 miliarde lei pentru a contracara inflația și întârzierile, ridicând costurile totale estimate la 2,5 miliarde lei adiționale.

Proiectul este structurat pe loturi: Lotul 1 (Frontieră – km 614, 41 km) a fost recepționat înainte de aderarea deplină la fondurile UE; Tronsonul 2 (km 614 – Gurașada, 100 km) se împarte în subtronsoane 2a (41,91 km: km 614 – Bârzava), 2b (36,04 km: Bârzava – Ilteu) și 2c (22,385 km: Ilteu – Gurașada); iar Tronsonul 3 (Gurașada – Șimeria, 40,88 km) completează ansamblul.

Stadiul lucrărilor în 2025

La opt ani de la ordinul de începere. 27 iulie 2017, proiectul a atins un stadiu fizic mediu de 60-87%, cu un progres financiar de circa 60%, incluzând avansuri contractuale. „Întârzierile provin din proceduri administrative, exproprieri  și complexitatea terenului. „Am reușit să depășim obstacole majore, cu recepții parțiale care permit deja teste de viteză”, declara directorul general CFR Călători, Ovidiu Silaghi, în raportul lunar din august 2025.

Detalii actualizate din raportul CFR pentru august 2025 arată:

-Subtronsonul 2a: 97,11% fizic, 90,20% financiar; recepții pentru 28,147 km, inclusiv stații și poduri; testări ETCS în derulare.

-Subtronsonul 2b: 95,78% fizic, 97,16% financiar; circulație deschisă pe firuri duble în tuneluri și stații; lucrări arheologice în execuție.

-Subtronsonul 2c: 79,30% fizic, 76,30% financiar; stații reabilitate, tuneluri parțial finalizate.

Tronsonul 3: 87,50% fizic, 82,17% financiar; 36 km de infrastructură gata, electrificare completă pe aceeași distanță; semnalizare la 75%.

Ruta București - Viena, parcursă într-un timp mai scurt

Finalizarea va duce la reducerea emisiilor de CO2 cu 30% pe rută. De asemenea, se mai arată în proiect, prin trecerea la transport feroviar eficient va alinia România la obiectivele verzi ale UE: „Economic, ruta va spori competitivitatea exporturilor, atrăgând investiții în regiunea Vest și creând  locuri de muncă în construcții, cu un potențial de creștere a PIB-ului local cu 1-2%. Timpul de călătorie București – Viena se va micșora, stimulând turismul și logistica transfrontalieră cu Ungaria”. Pe viitor, proiectul se leagă de extinderi precum Sighișoara – Brașov, care este în derulare, și spre Constanța, integrând România  în rețeaua TEN-T.