Viktor Orban. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, la ceremonia de inaugurare a tronsonului feroviar modernizat Békéscsaba-Lőkösháza, că finalizarea proiectelor de infrastructură din Ungaria și România va reduce durata călătoriei de la Budapesta la Brașov cu cinci ore.
Orbán a mai spus, potrivit mandiner.hu, că tronsonul românesc spre Brașov este în construcție, contribuind la o conexiune mai rapidă până la poalele Carpaților. Totodată, el a anunțat crearea a aproximativ 50.000 de noi locuri de muncă în Câmpia Ungară datorită investițiilor în fabrici, un proiect care va avea impact economic și în regiunea transfrontalieră, inclusiv în România.
Conexiunea feroviară Budapesta-Brașov
Orbán a evidențiat că modernizarea liniei feroviare Békéscsaba-Lőkösháza, lungă de 30 km, permite trenurilor să circule cu o viteză de 160 km/h, față de 100 km/h anterior. Acest tronson, electrificat și cu o capacitate sporită (225 kN pe axă), este parte a unui plan mai amplu care include linia Budapesta-Belgrad și segmentul Szeged-Kiskunfélegyháza.
În paralel, România lucrează la tronsonul feroviar spre Brașov, iar finalizarea ambelor proiecte va scurta semnificativ timpul de călătorie între cele două orașe. „Dacă toată lumea își respectă angajamentele, drumul până la poalele Carpaților va fi cu cinci ore mai scurt. Va fi binevenit asta”, a spus premierul.
Sursa foto: Facebook/Primăria Brasov
Investițiile majore ale Ungariei și impactul transfrontalier
Pe lângă infrastructura feroviară, Orbán a detaliat planurile economice pentru Câmpia Ungară, care vor influența și regiunea transfrontalieră, inclusiv zona Partium din România. Printre proiectele majore de infrastructură rutieră se numără:
-Autostrada M44, care conectează județul Békés de rețeaua națională de autostrăzi, va fi finalizată în acest an;
-Drumul expres M47 între Békéscsaba și Debrecen, aflat în faza de proiectare;
-Autostrada M4, în construcție între Szolnok, Kisújszállás și Berettyóújfalu, cu acces pe patru benzi până la graniță.
Aceste dezvoltări, finanțate parțial cu 186,219 miliarde de forinți (478,5 milioane de euro) din fonduri UE prin PNRR-ul Ungariei, facilitează conectivitatea cu România și contribuie la unificarea economică a regiunii.
Crearea a 50.000 de locuri de muncă
Un alt pilon al discursului lui Orbán a fost crearea de locuri de muncă în Câmpia Ungară, cu efecte pozitive și în România vecină. El a menționat o investiție de 280 de miliarde de forinți (719,5 milioane de euro) a companiei Vulcan Shield Global din Singapore, susținută de guvernul maghiar cu 49 de miliarde de forinți (126 milioane de euro), care va genera 2.500 de locuri de muncă în Békéscsaba. Alte investiții includ:
-Fabrica Airbus la Gyula;
-A doua fabrică Mercedes la Kecskemét, aproape de finalizare;
-Fabrica BYD la Szeged, cu mii de angajați;
-Fabrica BMW la Debrecen, care va fi inaugurată vineri.
„Datorită noilor fabrici, vor fi create 50.000 de locuri de muncă, directe și indirecte, în regiune”, a mai declarat Orbán.
O regiune economică transfrontalieră: Békéscsaba-Debrecen-Salonta
Premierul a vorbit despre ambiția de a crea, în următorii 15 ani, o regiune economică integrată „Békéscsaba-Debrecen-Nagyszalonta” (Salonta, România), care să aducă prosperitate și stabilitate. Această viziune include și zona Partium, consolidând legăturile economice și culturale dintre Ungaria și România. „Vrem ca maghiarii să trăiască în pace, siguranță și cu încredere în viitor”, a spus Orbán.
Orban, trimitere la istorie: „Ungaria a fost condamnată să rămână înghețată pe loc”
Orbán a făcut referire la frontierele trasate acum 105 ani, după Tratatul de la Trianon, care au separat județul Békés de regiunea carpatică, inclusiv Brașovul, afectând circulația naturală a zonei. „Ungaria a fost condamnată să rămână înghețată pe loc”, a spus el, subliniind că investițiile actuale, sprijinite de Fidesz-KDNP – singura comunitate politică cu un program pentru Câmpia Ungară, potrivit premierului – au scopul de a revitaliza regiunea.
Prefectul județului Békés, Árpád Takács, a declarat că modernizarea infrastructurii din ultimii ani este fără precedent de la epoca dualismului, având și o semnificație simbolică de unificare națională cu Partium: „Finanțarea europeană prin PNRR a fost crucială, iar colaborarea cu România pentru tronsonul feroviar spre Brașov întărește legăturile regionale”.
