Social
Programul Noua Casă 2026. Ce trebuie să știe românii care vor să își cumpere o locuință și speră să primească ajutor de la stat
Sursa foto: arhiva EVz
Din cuprinsul articolului
Programul „Noua Casă” va continua și în 2026, cu un plafon de garantare propus la 500 de milioane de lei, pe fondul unei cereri ridicate de locuințe și al unei oferte limitate pe piață. Măsura este prevăzută într-un proiect de act normativ care urmărește menținerea accesului populației la finanțare în actualul context al sectorului imobiliar. Măsura vine în contextul în care, prin Legea nr. 42/2026, a fost aprobat un plafon total de 25 de miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, dar și de către autoritățile locale.
Noua Casă 2026. Ce trebuie să știe românii care vor să își cumpere o locuință și speră să primească ajutor de la stat
Potrivit Ministerului, alocarea pentru „Noua Casă” are la bază estimări privind o relativă stabilitate a pieței imobiliare și a creditării ipotecare în cursul acestui an, precum și interesul constant al potențialilor beneficiari. De altfel, și în 2025 plafonul aprobat pentru program a fost același, respectiv 500 de milioane de lei.
„Pentru anul 2026, se propune continuarea Programului „Noua Casă” cu un plafon de garantare în valoare de 500 milioane lei, având în vedere contextul actual al pieţei imobiliare. Creşterea constantă a cererii pentru locuinţe, corelată cu o ofertă limitată, face accesul la proprietăţi dificil pentru o parte semnificativă a populaţiei, în special pentru persoanele care întâmpină constrângeri în îndeplinirea condiţiilor standard de creditare. În plus, condiţiile favorabile de finanţare, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă şi dinamica ascendentă a refinanţărilor, susţin necesitatea menţinerii acestui program, în scopul asigurării stabilităţii pieţei, prevenirii dezechilibrelor şi sprijinirii dezvoltării durabile a sectorului imobiliar”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Bani. Sursa foto: pixabay
Creditele ipotecare rămân ridicate în marile orașe
Datele incluse în nota de fundamentare, bazate pe o analiză realizată de Imobiliare.ro Finance, arată că nivelul creditelor ipotecare rămâne ridicat în marile orașe din România. Cluj-Napoca conduce clasamentul, cu o valoare medie a împrumuturilor de 462.179 lei și o rată lunară de aproximativ 2.538 de lei, în scădere cu circa 7% față de anul anterior.
Pe locul al doilea se află Iași, unde valoarea medie a creditelor ajunge la 435.405 lei, iar rata lunară este de 2.402 lei, marcând o reducere de 8% comparativ cu 2024. În București, media împrumuturilor pentru achiziția de locuințe este de 432.395 lei, în timp ce rata lunară se situează la 2.366 lei, cu aproape 6% mai mică față de anul trecut.
Clasamentul este continuat de Constanța, unde creditele medii au ajuns la 422.621 lei, cu rate de aproximativ 2.326 lei, în scădere cu aproape 7%. Timișoara și Brașov completează topul, cu valori medii de 383.245 lei, respectiv 378.125 lei, și rate lunare mai mici față de anul precedent, semn că ajustările din piață au început să se reflecte în costurile suportate de cumpărători.
Locuințe mai scumpe în 2026. Ce s-a întâmplat pe piața imobiliară la finalul anului trecut
Potrivit documentului oficial, piața imobiliară a traversat o perioadă tensionată între finalul anului 2025 și începutul lui 2026, marcată de scăderea ofertei, creșterea accelerată a prețurilor și presiuni fiscale suplimentare.
În acest context, programul guvernamental este considerat un instrument esențial pentru menținerea accesului la locuințe, mai ales pentru persoanele care nu îndeplinesc criteriile stricte ale creditării standard.
„În contextul tensionat al pieţei imobiliare din trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, caracterizat de scăderea ofertei cu aproximativ 18%, creşteri ale preţurilor de peste 15%, presiuni fiscale semnificative (majorarea TVA la 21%, creşterea impozitelor pe proprietate şi a taxării chiriilor) şi absenţa unei relaxări a condiţiilor de finanţare, Programul „Noua Casă” devine un instrument indispensabil pentru susţinerea accesului populaţiei la achiziţia unei locuinţe, oferind condiţii de finanţare avantajoase şi predictibile într-un context de piaţă restrictiv”, potrivit documentului.
