Claudia Șerban a avut un traseul impresionant, reușind să ajungă un conferențiar important în filosofie la Universitatea Toulouse II-Jean Jaures din Franța. Datorită experienței sale în filosofia germană a adus contribuții semnificative la înțelegerea și interpretarea operei lui Kant și a reprezentanților mai importanți ai fenomenologiei germane, precum Husserl și Heidegger.

O clujeancă a reușit să se facă remarcată în filosofie la nivel mondial. Claudia Șerban este conferențiar în filosofie la Universitatea Toulouse II-Jean Jaurès (Université Toulouse Jean Jaurès) din Franța, însă până să ajungă aici a avut de parcurs un traseu greu.

Datorită expertizei sale în filosofia germană, Claudia Șerban a adus contribuții semnificative la înțelegerea și interpretarea operei lui Kant și a reprezentanților mai importanți ai fenomenologiei germane, precum Husserl și Heidegger. În cercetările ei actuale, românca continuă să exploreze fenomenologia contemporană și încearcă să contribuie la dezvoltarea ei. Șerban este recunoscută pentru rigorile academice, precizia gândirii și analiza profundă pe care o aduce în studiul filosofiei.

Claudia Șerban s-a născut în Cluj și a fost atrasă de mică de lectură. A descoperit filosofia în timpul liceului, iar profesorii au încurajat-o să urmeze o carieră în acest domeniu.

„În clasa a XII-a, încurajată de încrederea pe care mi-au arătat-o profesoara mea de științe umane și profesorul meu de filosofie, doamna Ileana Iepure și domnul Ion Bușe, am hotărât să mă dedic integral studiului acestei discipline: mi-am dat seama, ca să spun așa, că în pasiunea mea de a citi, pasiunea de a reflecta era mai puternică decât pasiunea imaginației. Filosofia e un discurs care rămâne conceptual și deci abstract, care nu recurge decât în mod excepțional la imagini și narațiuni, dar tocmai din acest motiv ea poate elabora reflecții și interogații de o amploare și de o radicalitate fără echivalent. Sub această formă, ea poate fi bineînțeles prezentă și în literatură sau în texte științifice, poate chiar și în conversațiile cotidiene, dar operele filosofice o prezintă în stare pură și concentrată – chiar dacă, bineînțeles, există dintotdeauna mai multe feluri de a face și de a scrie filosofie”, a povestit Claudia Șerban într-un interviu acordat celor Kasandrei Kalmann Năsăudean, publicat de occidentul-romanesc.com.

Cum a ajuns clujeanca student la Sorbona

Claudia Șerban a povestit și cum a reușit să ajungă la facultate în străinătate. A avut de ales între mai multe universități, însă să meargă la Sorbona, în Franța.

„În clasa a XII-a, am obținut un premiu la Olimpiada internațională de filosofie, și plecarea la studii în străinătate a apărut ca o evidență pentru părinții și profesorii mei. Alegerea universității am făcut-o pe criterii culturale și lingvistice. Nu voiam să părăsesc Europa (în timp ce o altă colegă de clasă pregătea un dosar de candidatură și a fost admisă la Harvard), nici să studiez în limba engleză (fiindcă filosofia anglofonă mă atrăgea mai puțin, deși e o limbă pe care am admirat-o mereu pentru calitățile ei literare). În același timp, nu stăpâneam încă limba germană – nu am început să o studiez decât după ce am terminat liceul. Prin urmare, decizia pentru Franța s-a impus destul de repede, iar faptul că în liceul Gheorghe Șincai din Cluj, unde studiam, alți foști elevi plecaseră la studii la Paris în trecut, m-a ajutat să îmi precizez alegerea și să trimit o cerere de admitere prin Ambasada Franței, la universitatea Paris IV (vechea Sorbonă)”, a povestit românca.

Doctorantă la Sorbona, a obținut un post la Universitatea din Toulouse

Claudia Șerban a început studiile la Sorbona în 2003, când a intrat în anul I la studiile de licență. După absolvirea universității a decis să își facă studiile complete în Paris, astfel că și-a dat doctoratul la filosofie la aceeași universitate. În timpul doctoratului a început să predea și nu a renunțat la asta nici atunci când o fundație prestigioasă i-a oferit o bursă de cercetare. A acceptat bursa și, după trei ani, în 2015, a obținut un post de conferențiar la Universitatea din Toulouse.

„Angajarea la universitate în Franța se face după o procedură de concurs foarte strict reglementată: în fiecare an, se lansează un apel național la candidaturi pentru toate posturile scoase la concurs, pe o platformă centralizată. Pentru fiecare post, se formează o comisie ai cărei membri sunt exteriori universității respective în proporție de cel puțin 50%. Din păcate, posturile sunt foarte puține (și nu doar în filosofie: penuria de posturi afectează universitatea franceză în ansamblul ei), ceea ce face că fiecare comisie riscă să primească zeci (câteodată chiar mai mult de o sută) de dosare de candidatură pentru un singur post. Într-o primă fază, comisia selecționează candidații pe care îi va chema la interviu (cinci sau șase, cel mai adesea), iar în urma interviurilor (care sunt destul de scurte, în mod curios), ea propune un clasament.

În Franța, nu există decât două tipuri de posturi perene la universitate: conferențiar sau profesor, și fiecare post scos la concurs corespunde unei specialități precise. Specialitatea postului pe care l-am obținut la Toulouse e tocmai „fenomenologie”.”, a povestit Claudia Șerban.

Contribuțiile româncei la interpretarea și înțelegerea operelor lui Kant

„Am consacrat gândirii lui Kant memoriul meu de Masterat, în 2008-2009, după ce am obținut concursul de agrégation, care mi-a permis (la puțin timp după intrarea României în Uniunea Europeană) să mă integrez în sistemul de învățământ francez. Pregătind acest concurs, am petrecut un an studiind Critica rațiunii pure (opera fundamentală a lui Kant, fără nicio îndoială), a cărei primă ediție a fost publicată în 1781, și am fost frapată de felul în care viziunea lui despre experiență și cunoaștere, care accentuează sinergia dintre percepție și gândire, îl conduce să pună bazele unei concepții despre ceea ce este posibil, care se distanțează radical de metafizica clasică în cadrul căreia se înscriau încă precursorii săi imediați, Wolff și Leibniz.

Am hotărât prin urmare să dedic lucrarea mea de Masterat semnificației inedite a posibilului care se degajează din filosofia critică a lui Kant. E vorba în aparență de una dintre întrebările filosofice cele mai abstracte și mai aride... Dar posibilul e un concept omniprezent în discursul nostru, solicitat în permanență pentru a descrie felul în care ne raportăm la noi înșine, la lume, la ceea ce ni se întâmplă și la viitor. De aceea, semnificația posibilului mi-a apărut ca o problemă filosofică fundamentală, și i-am consacrat de asemenea teza mea de doctorat, pregătită tot la Sorbona și susținută în 2013 sub îndrumarea lui Jean-Luc Marion, membru al Academiei franceze. În gândirea lui Kant, am identificat o manieră novatoare de a înscrie posibilul în experiență, în percepție și în viața morală a subiectului.

Mi s-a părut că fenomenologia germană, ai cărei primi reprezentanți eminenți au fost, la începutul secolului XX, Husserl și Heidegger, continuă acest gest și că se poate vorbi prin urmare de o fenomenologie a posibilului. Acesta e de altfel titlul cărții pe care am publicat-o în 2016 la editura Presses universitaires de France, în colecția coordonată de conducătorul meu de doctorat”, și-a prezentat Claudia Șerban aportul la înțelegerea și interpretarea operei lui Kant.

Cu ce se ocupă Claudia Șerban astăzi

Româncă a povestit că, în 2015, atunci când a primit postul la Universitatea din Toulouse, a avut două cursuri de fenomenologie la nivel de Master. Aceste două cursuri sunt cea mai importantă parte a activității sale pedagogice. Pe lângă acestea, predă și la nivel de Licență.

„Mi s-a propus de asemenea, la scurt timp după angajare, să coordonez unul din Masteratele propuse de departamentul de filosofie la Toulouse, și o parte semnificativă din activitatea mea e legată de această misiune. În acest cadru, dirijarea lucrărilor de cercetare ale studenților e una din sarcinile cele mai plăcute, iar cu câțiva dintre studenții mei am continuat colaborarea la nivel de doctorat. Deși nu sunt încă abilitată să conduc teze de doctorat – în Franța, acest lucru presupune susținerea unei noi teze, numită teză de abilitare –, regulamentul universitar îmi dă dreptul să dirijez teze în cadrul unei cotutele (naționale sau internaționale), deci în colaborare cu un profesor abilitat. Astfel, șase doctoranzi lucrează în ziua de azi în parte sub îndrumarea mea, iar la toamnă voi mai înscrie la universitate încă două teze în această formulă. În fine, în momentul de față, un motiv deosebit de bucurie pentru mine este o nouă colaborare cu universitatea din București, în cadrul unui proiect de cercetare care a obținut anul acesta o finanțare europeană”, a spus românca.

Claudia Șerban a oferit și câteva sfaturi pentru studenții la filosofie. Ea le recomandă să „se lase purtați și ghidați în lecturile lor de interesele filosofice personale, de interogațiile pe care le suscită propriile lor experiențe. Fenomenologia nu poate fi (și nu trebuie) deconectată de ceea ce trăim și de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, chiar dacă forma de discurs filosofic pe care o ia se caracterizează uneori printr-o mare tehnicitate și deci printr-o dificultate conceptuală greu de contestat, care face adesea indispensabil accesul la textele originale. Înțelegerea fenomenologiei ca tradiție și ca mișcare încă actuală, cere de asemenea ca studiul autorilor clasici să fie întotdeauna prelungit și completat prin cunoașterea dezbaterilor contemporane”.