Miliarde de euro pompate în învățământul de stat, fără niciun efect asupra performanței

În Olanda, miliarde de euro au fost pompate în sistemul public de educație pentru a recupera pierderile la citire și matematică, însă efectele nu se văd în performanțele elevilor. Deși școlile au primit sprijinul financiar cu entuziasm, evaluarea realizată de Biroul Olandez pentru Analiza Politicii Economice (CPB) arată că investiția nu și-a dovedit încă utilitatea.

Plan educațional de miliarde de euro într-o țară din Europa

Din 2022 și până acum, programul a beneficiat de circa 2 miliarde de euro, însă rezultatele testelor nu s-au îmbunătățit, notează NL Times. În același timp, poziția elevilor olandezi în clasamentele internaționale la citire și matematică scade constant din 2012, iar pandemia a accentuat declinul.

Subvențiile au fost gândite în special pentru elevii din învățământul pre-vocațional (vmbo), care rămâneau tot mai departe de nivelul cerut pentru continuarea studiilor sau angajare. Ținta autorităților era corectarea decalajelor până în 2028. Cu toate acestea, concluzia CPB este clară: fondurile nu au produs „niciun efect sistematic” asupra rezultatelor școlare.

Analiza arată că, la evaluările naționale, fostul test Cito, notele au rămas la același nivel în ultimii doi ani. Nici în ciclul secundar nu s-a observat o creștere a promovării examenelor finale, iar performanțele la matematică și limba olandeză stagnează.

Bolojan, despre controversele privind veteranii: Lucrurile sunt total dezechilibrate

De ce s-au rupt de Casa Regală Harry și Meghan. Momentul de cotitură, dezvăluit de fostul majordom

În plus, chiar și acolo unde banii au fost direcționați cu prioritate către școlile cu cele mai mari lacune, primul an de implementare nu a adus rezultate concludente.

Euro. Sursa foto: Freepik

Poziție îngrijorătoare în evaluările internaționale

Cele mai mari dificultăți se văd în vmbo, tocmai segmentul unde se așteptau efecte rapide. Datele arată contrariul. Potrivit celui mai recent PISA, aproape o treime dintre adolescenții de 15 ani riscă să termine școala cu nivel redus de alfabetizare, apropiat de analfabetism funcțional.

În școala primară, elevii se descurcă ceva mai bine decât imediat după pandemie. Totuși, cercetătorii CPB consideră că această revenire ține mai degrabă de reluarea cursurilor față în față decât de injecțiile financiare.

În ciclurile superioare, tendința rămâne negativă. Conform Fundației Cito, nivelul lecturii și vocabularul sunt „semnificativ mai scăzute decât înainte de COVID”, iar subvențiile nu au reușit să inverseze această direcție.

Autoritățile cer răbdare: „Este prea devreme”

Secretarul de stat interimar pentru educație, Koen Becking (VVD), admite că datele nu sunt încurajatoare, dar atrage atenția că evaluarea finală nu poate fi grăbită:

„Schimbările structurale necesită timp. Prin urmare, este prea devreme pentru concluzii definitive privind eficacitatea programului”.

Chiar dacă și CPB vorbește despre necesitatea unui orizont mai lung de analiză, rămâne faptul că autoritățile își propuseseră îmbunătățiri vizibile până în 2024 — obiectiv care, deocamdată, nu a fost îndeplinit.