Paradox pe piața imobiliară. Cifrele ascunse prin care românii uimesc Europa

Apartamente. Sursa foto: Pixabay

Deși piața imobiliară din România trece prin crize repetate, cu prețuri greu accesibile pentru tineri și cu o ofertă dezechilibrată între cerere și construcțiile noi, românii continuă să fie printre campionii Europei la deținerea de locuințe.

Paradoxal, România se află pe locul cinci în Uniunea Europeană la numărul de persoane care au o a doua casă, devansând state cu economii puternice precum Germania sau Austria, potrivit celui mai recent European Housing Trend Report.

„Apetitul românilor pentru proprietăți rămâne peste media europeană”

„Această poziționare surprinzătoare reflectă atât specificul cultural al românilor, pentru care proprietatea rămâne o garanție de stabilitate și un simbol al reușitei, cât și particularitățile istorice ale pieței locale, unde rata deținerii de locuințe este tradițional ridicată.

În multe cazuri, a doua locuință nu este rezultatul unor investiții speculative, ci provine din moșteniri sau din dorința de a păstra legătura cu locurile natale. Astfel, în ciuda presiunilor financiare și a crizelor recurente, apetitul românilor pentru proprietăți rămâne peste media europeană, configurând un paradox greu de întâlnit în alte state membre”, ne-a declarat Bigdan Vlase, expert-evaluator imobiliar.

Bulgaria, pe primul loc în Europa la casele de vacanță

Bulgaria este țara europeană cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe care au și o a doua casă, potrivit raportului European Housing Trend Report, publicat de compania internațională de imobiliare Re/Max.  Aici, aproape jumătate (46%) dintre respondenți dețin o locuință secundară, procent semnificativ mai mare decât media europeană de 25%.

În general, rata deținerii de locuințe este ridicată în Bulgaria, 80% dintre respondenți fiind proprietari ai cel puțin unei case, comparativ cu media europeană de 63%.

„Acest nivel ridicat de proprietate imobiliară este însoțit și de o satisfacție generală față de condițiile de locuire, 82% dintre bulgari declarându-se mulțumiți de situația lor actuală, față de 76% media europeană”, se arată în raport.

România, în top

Pe locul al doilea, după Bulgaria, se află Grecia, unde 39% dintre proprietari au o a doua casă, urmată de Croația (37%). România se află pe locul cinci în acest top: unul din trei români care au o proprietate, o dețin și pe a doua.

La polul opus se află Olanda, unde mai puțin de unul din zece proprietari (8%) deține o locuință secundară, chiar dacă doar 57% dintre respondenți consideră că locuințele sunt prea scumpe – unul dintre cele mai mici procente din Europa.

„Olandezii manifestă o disponibilitate mai mare de a se reloca internațional, 29% exprimând dorința de a se muta în străinătate pentru o viață mai accesibilă, comparativ cu media europeană de 24%”, notează studiul.

Irlanda, sub presiunea prețurilor

În Irlanda, doar 11% dețin o a doua casă. Raportul arată că acest lucru este cauzat de constrângerile financiare. Aici, 71% dintre respondenți cred că locuințele sunt prea scumpe.

„În Irlanda, situația locativă generală pare dificilă, 18% dintre respondenți declarându-se nemulțumiți de condițiile actuale – cel mai mare procent din rândul țărilor europene”, se arată în raport.

„Principalul factor al acestei nemulțumiri este accesibilitatea, aproape jumătate (48%) dintre cei nemulțumiți menționând-o ca principală problemă”, se adaugă în document.

Casele secundare, mai mult pentru vacanță și pensionare

Pentru mulți, atracția de a deține o a doua locuință ține mai degrabă de agrement decât de investiție.

Aproape jumătate dintre cei care au o locuință secundară o folosesc ca reședință de vacanță (44%), iar un sfert (23%) intenționează să se mute acolo după pensionare.

Există și motive practice pentru a deține o a doua locuință. Printre acestea se numără închirierea pe termen lung (16%) sau prin platforme de tip Airbnb (16%). Alții o includ în portofoliul de investiții (14%) sau o folosesc pentru a locui alternativ între două orașe (10%).

În 39% din cazuri, oamenii dețin a doua locuință în propria țară de reședință. Cei care trăiesc în climate mai reci, cum este Irlanda (25%), au o probabilitate mai mare să dețină o locuință secundară în străinătate.

Mai mult de o zecime (13%) dintre proprietarii care nu au în prezent o locuință secundară spun că este probabil să dețină una în viitor.

„Atracția locuințelor secundare reprezintă o investiție în stil de viață, confort financiar și agrement”, precizează raportul. „Și, în ciuda unui climat economic mai dificil, ambiția de a obține acest vis rămâne puternică pentru mulți europeni, ceea ce face ca locuințele secundare să continue să joace un rol important pe piața imobiliară a Europei.”

Reacții împotriva locuințelor secundare

Deși deținerea de locuințe secundare este tradițional răspândită în unele țări, în special în jurul Mediteranei, tot mai mulți investitori cu venituri ridicate denaturează piața.

Anii de lockdown din perioada COVID (2020-2022) au stimulat achiziția de locuințe secundare, deoarece oamenii și-au adaptat stilul de viață mai flexibil, mulți dorind să își împartă timpul între oraș și mediul rural. Creșterea muncii la distanță a susținut acest trend.

În Europa, nemulțumirea față de locuințele secundare este în creștere, pe fondul temerilor privind creșterea prețurilor la locuințe, apariția „orașelor-fantomă” și supraturismul.

Criticii afirmă că, în multe țări, atunci când o persoană cu venituri mai mari cumpără o locuință în altă parte, apar consecințe sociale negative pentru comunitățile locale. Ei susțin că aceasta crește cererea și împinge artificial prețurile și ratele ipotecare peste nivelul pe care un salariu local îl poate susține.

Fenomenul este amplificat atunci când locuința secundară este închiriată prin platforme de tip Airbnb.

Barcelona: Oferte mai mici, prețuri mai mari

În multe locuri, precum Barcelona, afluxul de turiști i-a determinat pe proprietari să își mute apartamentele din contractele tradiționale pe termen lung către platformele mai profitabile de închirieri pe termen scurt. Rezultatul: o ofertă mai mică de locuințe de închiriat și prețuri mai mari.

„Atunci când locuințele secundare sunt goale sau ocupate doar temporar în zone cu cerere ridicată, apar tensiuni în mod firesc, mai ales dacă există un deficit de opțiuni accesibile pentru gospodăriile care ar folosi acea locuință ca reședință principală”, a declarat, pentru Euronews, Alexandra Latham, director de comunicare al Housing Europe.

Astfel de fenomene au determinat reglementări mai stricte privind închirierile de vacanță pe termen scurt și taxe mai mari pentru locuințele secundare.

„Unele orașe, de exemplu, impun restricții mai severe asupra închirierilor pe termen scurt. Barcelona a mers și mai departe, interzicând închirierile pe termen scurt începând din aprilie 2025. Din 2028, licențele existente nu vor mai fi reînnoite.

În același timp, Franța a introdus o serie de măsuri în anumite regiuni pentru a controla numărul de locuințe secundare, atât pentru a limita platformele de închiriere, cât și pentru a combate lipsa de locuințe și dificultățile întâmpinate de cei care cumpără pentru prima dată”, a mai spus Alexandra Latham.