Onorariul unui avocat în 2025. Tot ce trebuie să știți înainte de a ajunge în instanță

Avocat. Sursa foto: Freepij

În momentul în care se confruntă cu problemă juridică, majoritatea românilor se întreabă care este onorariul unui avocat, care este tariful pentru reprezentare în instanță sau dacă acesta diferă în funcție de natura cauzei. Avocatul Cristian Ion Popescu a explicat, exclusiv pentru EVZ, că în România nu există o grilă fixă a onorariilor, așa cum se întâmplă în alte state europene, ci un sistem liber, în care fiecare avocat își stabilește tarifele în funcție de complexitatea dosarului și de timpul alocat fiecărui caz în parte.

Onorariul unui avocat în 2025

Pentru o orientare asupra costurilor serviciilor juridice, românii pot consulta onorariile minimale recomandate de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) pentru anul 2025. Hotărârea nr. 230 din 12 iunie 2025 stabilește tarife orientative, care servesc drept punct de referință în negocierile dintre avocat și client.

Aceste onorarii nu au caracter obligatoriu, ci doar de recomandare, însă sunt adesea folosite în practică pentru a evita diferențele mari de preț între cabinete.

„Onorariile minimale prevăzute în prezenta hotărâre au caracter de recomandare!”, se arată în hotărâre.

Conform documentului, avocații pot porni de la aceste tarife minimale:

• pentru cererile care nu sunt accesorii cererii de divorț și care au ca obiect: stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei – 2.240 lei;
• tutelă, curatelă – 2.240 lei;
• punere sub interdicție – 2.240 lei;
• tăgada paternității – 3.200 lei; asistare / reprezentare adopție – 3.840 lei.

Tarife în funcție de speță

În materia contenciosului administrativ

• redactare plângere prealabilă administrativă – 2.240 lei; acțiune contencios administrativ – 3.200 lei; redactare contestație executare act administrativ fiscal – 3.200 lei; acțiune contestație act administrativ fiscal – 3.840 lei;

Acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse la instanțele judecătorești în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare:

• cereri de deschidere a procedurii de insolvență – 1.280 lei; 2.7.2. asistență, reprezentare procedură insolvență fond – 320 lei termen;
• contestații și cereri în procedura insolvenței – 2.240 lei;
• retragere, dizolvare, anulare hotărâre AGA – 3.840 lei.

Explicația avocatului

Potrivit avocatului, spre deosebire de Spania, unde onorariile sunt stabilite pe grile minime și maxime asemănătoare celor notariale, în România nu există un astfel de sistem.

„În străinătate, la Spania, mă refer, onorariile sunt ca la notariate, minimale și maxime. În România nu există acest gen de grilă. Noi avem acest model liber american. Există o libertate legată de pretenția noastră financiară. În momentul în care stabilim un onorariu forfetar, adică fix, ne gândim la câtă muncă dozăm în acel dosar, cât de complexă este speța și cât timp durează procesul în instanță. Litigiile civile nu implică mari cheltuieli”, ne-a spus avocatului Cristian Ion Popescu.

Conform dispozițiilor Baroului București, dacă pretenția unui avocat este considerată exagerată, clientul poate solicita Baroului sau instanței returnarea unei părți din bani.

„Există niște dispoziții la Baroul București, conform cărora, dacă pretenția avocatului este exagerată, clientul poate să ceară Baroului sau instanței de judecată să îi dea înapoi o parte din bani. Există societăți de avocatură care lucrează în contencios administrativ. Există situații în care onorariile caselor ajung la cel puțin un milion de euro, având în vedere că lucrează 6 sau 7 avocați pe un caz”, a adăugat el.

Nu există diferențe majore în funcție de zone. Încrederea românilor în justiție, o reală problemă

Avocatul mai spune că, în trecut, onorariile variau în funcție de zonă, însă influența politică și economică s-a mai echilibrat, astfel încât oamenii nu mai vin din orașe mai mici pentru a apela la avocați din București.

„Înainte, exista o diferență de zone în privința onorariilor, însă acum forța politică și economică a României s-a mai echilibrat. Nu mai vine clientul de la Botoșani, cum se făcea în mod uzual, să apeleze la un avocat fin București. Totuși, mulți aleg încă să o facă pentru că nu au încredere în justiție și în modul în care sunt rezolvate anumite spețe. Justiția are foarte mari probleme cu credibilitatea”, adaugă el.

Cum îți alegi un avocat

Înainte de a alege un avocat, românii trebuie să fie atenți la mai multe aspecte pentru a evita eventualele neplăceri și cheltuieli inutile. Este important să verifice dacă avocatul are un birou propriu și experiență relevantă în domeniul speței lor. De asemenea, trebuie să se informeze despre modul în care acesta a soluționat cazuri similare și să evalueze dacă promisiunile făcute sunt realiste.

Totodată, suma cerută trebuie să fie rezonabilă, raportată la complexitatea dosarului și la timpul necesar pentru soluționarea lui.

„Multe dintre situațiile legate de avocați provin din faptul că mulți au intrat în profesie din lipsă de clientelă, pentru că, fiind o profesie liberală, câștigi numai din banii obținuți pe piața liberă, adică din convingerea oamenilor dacă ești capabil să le rezolvi problema sau nu. Fac tot felul de promisiuni care nu au corespondent în realitate și așa se întâmplă o nenorocire. Dacă avocatul te cheamă în fața tribunalului și nu la un birou, din start îți dai seama că este la început de drum. Oamenii trebuie să fie atenți la anumite aspecte”, a încheiat el.