Printr-un decret, Donald Trump a precizat faptul că această interdicţie va intra în vigoare începând cu 11 ianuarie, cu 9 zile înainte de plecarea sa de la Casa Albă şi sosirea succesorului său Joe Biden.

Americanii care deţin acţiuni şi alte interese financiare în companiile vizate au termen până în noiembrie 2021 să le cedeze.

Acest anunţ face parte din ofensiva recentă a administraţiei Trump de a contracara puterea în creştere a Beijingului, care concurează cu Washingtonul pe scena mondială pe aproape toate planurile, de la economie la apărare, politică şi tehnologie, notează Agerpres.

Decizie dură luată de Donald Trump

Trump, aflat, cel mai probabil, pe ultima sută de metri a mandatului său, a mai luat cu patru zile în urmă o decizie care stârnește deja multe controverse.

Preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite ale Americii, a decis luni, 9 noiembrie, să îl demită pe ministrul Apărării, Mark Esper.

Relaţia dintre Trump şi şeful Pentagonului era tensionată de mai multă vreme

În luna august, presa scria că Donald Trump ar fi discutat în privat cu consilieri ai săi despre posibilitatea înlocuirii actualului ministru al Apărării, Mark Esper. Mutarea ar urma să aibă loc după alegerile din toamnă, în urma unui număr tot mai mare de dezacorduri între cei doi, a declarat miercuri pentru Reuters o sursă familiară cu subiectul.

Trump şi Mark Esper „nu sunt în cele mai bune relaţii”, numai că preşedintele SUA nu intenţionează să-l demită pe Esper de la conducerea Pentagonului înainte ca alegătorii să decidă cu privire la cel de-al doilea mandat al preşedintelui în exerciţiu la alegerile din 3 noiembrie, a afirmat la acea dată o sursă care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Mark Esper este respectat deopotrivă de republicani şi democraţi, fiind văzut ca o mână fermă la conducerea Pentagonului în timpul unei administraţii turbulente. În timpul mandatului său, au existat tensiuni cu liderul de la Casa Albă, mai ales că Trump a încercat să atragă de mai multe ori Armata în rezolvarea unor probleme de politică internă stringente, cum ar fi ridicarea unui zid la frontiera cu Mexicul.

Trump a fost neplăcut surprins de opoziţia lui Esper faţă de invocarea Legii Insurecţiei (Insurrection Act, din 1807) pentru desfăşurarea de militari activi pe străzi pentru a potoli tulburările sociale care au izbucnit în iunie după moartea afro-americanului George Floyd, în timpul reţinerii acestuia în luna mai de către poliţişti albi la Minneapolis.

Mark Esper a părut de asemenea în dezacord public cu Trump, când a interzis de facto în luna iulie arborarea steagului Confederaţiei sudiste din Războiul de Secesiune (1861-1865) la toate bazele americane din lume, în timp ce preşedintele a luat apărarea susţinătorilor acestuia, invocând libertatea de exprimare.