Președinția lui Joe Biden și staff-ul puternic care va ocupa diferitele ministere și servicii din SUA - conform informațiilor și cercetărilor aflate la dispoziţia autorului acestui articol - vor consolida prezența militară americană în Europa, acordând în același timp o importanţă semnificativă evoluțiilor de la Cercul Polar până în estul Turciei sub Comandamentul European (EUCOM) de la Stuttgart și, bineînțeles, sub comandamentele NATO din Germania, Italia, Belgia, Turcia și Regatul Unit. Vor fi trimise mai multe trupe în Polonia, iar rolul Varșoviei va fi sporit în mai multe domenii.

Într-o măsură covârşitoare, oamenii care vor ocupa posturile cheie sunt cunoscuţi analiști, militari de rang înalt etc, precum și foști diplomați cu o bogată activitate, dintre care mulți au fost prezenți alături de Bill Clinton, Barack Obama, Hillary Clinton, Ashton Carter, John Kerry și alții.

Sunt susţinători puternici ai Alianţei Nord-Atlantice, în favoarea operaţiunilor și misiunilor multinaționale, mulți dintre ei fiind experți în probleme legate de Rusia-Asia Centrală, Caucaz, Iran, China, dar și în probleme legate de acțiuni hibride și operațiuni asimetrice. Unii dintre ei s-au ocupat de modul în care condițiile climatice afectează cadrul militar al operațiunilor și au cunoștințe specializate pentru situaţii de insurgenţă contemporană din diferite regiuni destabilizate ale lumii (Irak-Siria-Afganistan-Africa etc.).

Câteva dintre punctele cheie care vor preocupa SUA în ceea ce privește securitatea europeană sunt rezumate după cum urmează:

1. NATO va domina epoca Biden-Harris, iar în decembrie un grup de analiști care vor fi plasați în poziții legate de probleme critice ale Alianţei îl vor vizita - înainte de sărbători - pe secretarul general NATO la Bruxelles, precum și pe generalul american Tod Wolters, comandantul suprem al forțelor aliate de la Mons, Belgia, pentru informări confidențiale.

Din cauza atitudinii provocatoare și revizioniste rusești - pe baza analizelor recente - va creşte numărul exercițiilor NATO din Norvegia până în Turcia, cu un accent geografic pe Marea Baltică, Marea Neagră și Mediterana de Est.

Statele baltice, Polonia și România vor fi întărite prin asistență militară suplimentară din partea SUA și a aliaților (în plus față de actuala EFP/ENHANCED FORWARD PRESENCE, adică cele 4 unități de multinaționale interaliate de incursiune, cu sediul în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania).

2. România și Bulgaria vor juca un rol mult sporit în evoluțiile de la Marea Neagră.

Bazele de instrucţie și de sprijin/poligoanele de tragere de la Babadag, Cincu, Smârdan și Mihail Kogălniceanu din România, precum și de la Novo Selo, Burgas și Graf Ignatievo din Bulgaria vor fi activate semnificativ.

Administraţia Biden va urmări aderarea la NATO a Georgiei și probabil (obiectiv dificil de realizat) a Ucrainei. Totuşi relația bilaterală SUA-Ucraina și NATO-Ucraina va fi consolidată în foarte mare măsură prin vizite ale unor nave în porturi georgiene și ucrainene.

3. Datorită interdependenței regiunilor din Europa, Africa și Orientul Mijlociu de o bază americană, se va consolida cooperarea între anumite eşaloane ale Comandamentului Europei, Central şi al Africii (în special în probleme legate de Siria-Maghreb-Iran etc.)

4. Strategia nucleară a NATO va fi menținută regulamentar, iar cazurile de dezarmare vor fi examinate numai în funcţie de acţiunile și pozițiile Moscovei.

În problema proliferării armelor de distrugere în masă (chimice-radiologice-biologice și nucleare), administraţia Biden va investi sume importante pentru prevenirea atacurilor teroriste cu arme și materiale de distrugere în masă. Se vor efectua exerciții suplimentare în comun cu Uniunea Europeană cu privire la astfel de amenințări.

5. Recentele studii, voluminoase şi interesante, ale NATO intitulate „Securitatea în contextul COVID-19” vor fi îmbogățite cu studii ale unor centre de top realizate de forțele armate americane în 2020 în Alabama-Pennsylvania și Rhode Island. Pandemia ca amenințare va fi unul dintre capitolele-cheie ale securității sanitare euro-atlantice.

6. Consolidarea dialogului politic transatlantic NATO-UE pe probleme critice legate de terorism, terorism cibernetic, situații de criză, cooperare navală, instabilitate climatică și amenințări non-militare.

7. Apărarea antirachetă NATO, precum și apărarea aeriană vor fi omogenizate și modernizate în continuare, începând cu zona transfrontalieră norvegiană-rusă şi până la granița turcă cu Siria-Irak-Iran.

8. Îmbunătățirea cooperării NATO cu mai multe țări de pe alte continente. De exemplu. Australia, Coreea de Sud, statele din Golf etc. Monitorizarea continuă a evoluțiilor din republicile din Caucaz, Asia Centrală etc.

9. Pătrunderea factorului chinez în Europa va fi în mod constant sub microscopul alianței și al SUA în spațiul european.

Un cunoscut senator și prieten personal al lui Biden s-a angajat să „coordoneze” multe dintre problemele de mai sus, în colaborare cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

(Rado)