Evenimentul Zilei > Vremea > Ninsori doar o dată la zece ani: Nici gând să ne mai întâlnim cu „Marele Viscol” din 1954. Crăciunul alb va deveni un vis
Ninsori doar o dată la zece ani: Nici gând să ne mai întâlnim cu „Marele Viscol” din 1954. Crăciunul alb va deveni un vis

Ninsori doar o dată la zece ani: Nici gând să ne mai întâlnim cu „Marele Viscol” din 1954. Crăciunul alb va deveni un vis

Va mai ninge anul acesta, de Crăciun? Acest detaliu îl vom ști ceva mai sigur săptămâna viitoare, când Administrația Națională de Meteorologie va emite prognoza meteo pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Ceea ce este sigur, însă, e că probabilitatea să avem zăpadă de Crăciun scade cu fiecare an în care clima se încălzește.

Fenomenul încălzirii globale și schimbările climatice determină și felul în care va fi vremea, pe viitor, în preajma sărbătorilor de iarnă. Tabloul unui Crăciun cu străzi înzăpezite devine din ce în ce mai puțin probabil. Ultimele statistici indică faptul că zăpada ar putea să cadă doar o dată la zece ani de zile, în unele regiuni din Europa.

Este și cazul Germaniei, de exemplu. Creșterea temperaturilor la nivel global are impact major și asupra ninsorilor. În teritorii europene unde oamenii se așteptau la zăpadă, ninge în prezent de doar două ori pe an. Probabilitatea apariției ninsorilor în Germania a scăzut deja cu până la 44%.

Ninsori doar o dată la zece ani

Și România va fi afectată de fenomenul schimbărilor climatice, inevitabil. Prin urmare, și în țara noastră ne putem aștepta la sărbători de iarnă din ce în ce mai calde. De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu ierni aspre, cu ger și zăpadă viscolită, dar a avut parte și de unele sezoane de iarnă mai blânde.

Cele mai aprige ierni au fost raportate în anii 1954, 1969, 1985-1986 și 1995. Dintre toate episoadele de viscol ce au afectat România, iarna din februarie 1954 a fost cea mai grea, potrivit informațiilor apărute, de-a lungul timpului, în media. În februarie 1954, viscolul a lovit țara în patru reprize, atingând o viteză chiar de 126 kilometri pe oră! S-a întâmplat în București, în răstimpul 3-4 februarie.

„Marele Viscol” din 1954

România a fost lovită de ierni grele, care au adus nămeţi de până la 5 metri. În 1929, din cauza zăpezii şi a viscolului s-au amânat alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Oamenii au murit de frig în case, în trenuri sau pe drumuri.

Iarna rămasă în istorie sub denumirea de „Marele Viscol” s-a abătut asupra românilor în 1954. O cantitate impresionantă de precipitaţii, fără precedent în România, a căzut peste multe regiuni din ţară. Coşmarul alb s-a declanşat în dimineaţa zilei de 3 februarie 1954.

„Văzduhul e un infern, ninge, viscoleşte. Străzile sunt înfundate, vijelia zguduie pereţii!”, scria, în februarie, în jurnalul său, scriitorul Pericle Marinescu. Odată cu ninsoarea a început şi viscolul. Statisticile vorbesc despre un vânt care sufla cu 126 kilometri pe oră în Bucureşti şi în zona de sud-est a ţării. Numai în ziua de 3 februarie, în Bucureşti au căzut ninsori de 115 l/mp de zăpadă.

Schimbările climatice vor „alunga” Crăciunul alb

Schimbările climatice ce au loc pe fondul temperaturilor în creștere vor „alunga” Crăciunul alb, spun specialiștii din meteorologie. Studiile administrațiilor din acest domeniu din Germania, Austria și Elveția arată ierni din ce în ce mai călduroase. Ziarul nemțesc Der Spiegel notează că este foarte posibil ca tendința să continue.

În ultimii ani de zile, în Europa au fost înregistrate cele mai blânde ierni din istorie. În Germania, de exemplu, au fost înregistrate șase dintre cele mai călduroase zece ierni din secolul XXI. În Elveția, iarna 2019-2020 a fost cea mai caldă de după introducerea rețelei oficiale de monitorizare, în 1864.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.