Nu va mai ninge în Arctica. Schimbările climatice pun capăt faunei sălbatice. Oamenii de știință ridică din umeri

Nu va mai ninge în Arctica. Schimbările climatice pun capăt faunei sălbatice. Oamenii de știință ridică din umerisursă: arhivă

Arctica se încălzește din ce în ce mai repede. Un nou studiu semnalează că, în curând, în regiune va ploua mai mult decât va ninge. Schimbările climatice au loc într-un mod atât de accelerat încât animalele ar putea să nu se adapteze noilor condiții.

Arctica se încălzește mai repede decât orice altă regiune a lumii. Nivelul gheții este la jumătate față de acum 130 ani. În câteva decenii, ar putea să plouă mai mult decât să ningă. Oamenii de știință au semnalat în revista Nature Communications că schimbările pe care le vom vedea vor avea loc mult mai repede decât se estima. Printre motivele acestei evoluții se numără încălzirea globală și declinul gheții marine.

Animalele riscă să nu se poată adapta noilor condiții climatice

Schimbarea va fi resimțită în mod diferit în funcție de regiunea arctică și de anotimp, prezic oamenii de știință, invocând diverse date climatice. De exemplu, între 2050 și 2080 s-ar putea întâmpla ca toamna să plouă mai mult decât să ningă.

Această schimbare fusese prevăzută anterior pentru perioada anilor 2070-2090. Dacă vom reuși să încetinim încălzirea globală, este posibil ca aceste schimbări în Arctica să fie cel puțin parțial încetinite.

„Provocarea pe care o vedem astăzi în Arctica se referă la condițiile climatice, care se schimbă atât de rapid încât este posibil ca animalele sălbatice să nu se poată adapta”, a declarat Mark Serreze, directorul Centrului Național de Date privind Zăpada și Gheața. "„ceasta nu este o problemă doar pentru reni, caribu și muskox, ci și pentru oamenii din nord care depind de ei”, a mai spus el.

Numărul morselor, de exemplu, deja a scăzut din nou în apele sudice din cauza temperaturilor în creștere din Arctica. Recent, un astfel de animal a reprezentat subiectul de primă pagină a ziarelor din întreaga lume, după ce a fost descoperit pe un submarin militar din Olanda. O altă morsă fusese observată în largul coastelor Franței, Spaniei și Irlandei.

Mai poate fi Arctica salvată? 

Nu se știe dacă Arctica va mai putea fi salvată sau nu. Oamenii de știință estimează că acest lucru se va ști concret în următorii ani. Regiunea se află într-un punct critic din punct de vedere climatic. În cazul în care gheața va dispărea complet, acest lucru ar avea consecințe profunde asupra sistemelor terestre și ar putea determina și mai mult schimbările climatice.

Numai în luna mai au fost raportate temperaturi extrem de ridicate, de peste 30 de grade pe alocuri, în Arctica rusă, în timp ce în Europa Centrală a fost semnificativ mai rece decât în mod normal. Meteorologul britanic Scott Duncan a spus despre valorile termice că au fost „surprinzător de ridicate” la acea vreme.

Consecințele schimbărilor climatice

„Ceea ce este interesant în acest caz este faptul că aceste valori termice sunt atinse destul de devreme anul acesta”, a declarat Jörg Hartmann de la Institutul Alfred Wegener. Temperaturi de 30 de grade Celsius erau atinse în mod regulat vara, deși, de fapt, era încă prea devreme pentru acest fenomen. „Știam de ceva vreme că Arctica se încălzește mai mult și mai repede decât latitudinile medii. Recorduri de acest gen sunt inevitabile pentru următorii ani”, a mai spus specialistul.

Același aspect este confirmat și de un raport realizat de Consiliului Arctic. Regiunea polară s-a încălzit de trei ori mai repede decât restul planetei începând cu anul 1971. Între 1971 și 2019, temperatura medie anuală în Arctica a crescut cu 3,1 grade Celsius, comparativ cu un grad Celsius pe întreg Pământul. Raportul a fost realizat de Programul de monitorizare și evaluare a Arcticii (Amap), un grup de lucru al Consiliului Arctic. Organismul interguvernamental include Rusia și SUA, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Islanda.

Potrivit raportului citat de Der Spiegel, temperaturile din Arctica ar putea crește cu 3,3 până la 10 grade până la sfârșitul secolului, în comparație cu media înregistrată între 1985 și 2014. Efectele asupra întregului ecosistem sunt uriașe.