Nicușor Dan, sub presiune. Cei din zona #rezist îi cer să blocheze numirile din fruntea marilor parchete

Nicusor Dan, președintele României, va participa, joi, la "Consiliul pentru Pace". Sursa foto: INQUAM/George Calin

Tensiune maximă în zona #rezist după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a trimis către CSM și către președintele României propunerile pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT. În urma procedurii, mai multe ONG-uri și lideri ai USR l-a fi avertizat pe Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire, arată Jurnalul.ro.

Nicușor Dan, ținta criticilor venite din zona #rezist. Protest anunțat la Cotroceni

Cei nemulțumiți de mutările pregătite pentru zona justiției vorbesc despre un „testament politic” și despre pierderea sprijinului din „societatea civilă”. În acest sens, organizațiile #rezist Declic, Inițiativa României, Reset, Inițiativa Timișoarei, Alternativa Civică, În Stradă și Corupția Ucide au anunțat că vor protesta vineri, 6 martie 2026, la Palatul Cotroceni.

„Îi cerem președintelui să respingă propunerile făcute de ministrul Justiției la conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT. Numele propuse reprezintă o simplă rocadă pentru păstrarea controlului asupra Ministerului Public. Nu acceptăm o schimbare de formă care ar menține în fruntea luptei anticorupție un grup de interese toxic”, se arată în mesajul de mobilizare.

Tensiuni mari pe scena politică

Pe rețelele de socializare au apărut și mesaje mai radicale.

„Dacă președintele României, Nicușor Dan, acceptă asemenea porcărie, înseamnă că România nu mai are, oficial, nicio treabă cu ideea de stat de drept”, a scris un influencer pe Facebook.

„Dacă președintele Nicușor Dan semnează mizerabilele propuneri de șefi de mari parchete făcute de plagiatorul Radu Marinescu, vor fi consecințe concrete: matematicianul va pierde societatea civilă care l-a propulsat în primul tur și, ulterior, l-a făcut primul om în stat”, a scris altă persoană pe aceeași rețea de socializare.

Numele aflate pe lista pentru conducerea parchetelor

Ministrul Justiției a înaintat următoarele nominalizări: Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, Marius Voineag pentru funcția de procuror general adjunct al PÎCCJ, Ioan Viorel Cerbu pentru funcția de procuror-șef al DNA, Codrin Horațiu Miron pentru funcția de procuror-șef al DIICOT și Alex Florin Florența pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.

Nemulțumirea vine din faptul că nici Bogdan Pîrlog, nici Antonia Diaconu nu au fost selectați pentru funcțiile vizate.

Acuzații și contraatacuri în spațiul public

ONG-ul Reset susține că Nicușor Dan „se află, acum, în fața unui test de supraviețuire politică”.

„Dacă mai are pretenția de a reprezenta segmentul reformist, nu își semnează propria irelevanță. (…) Nicușor Dan are datoria să respingă acest circ, să iasă public și să cheme procurorii cu coloană vertebrală la o competiție reală. Altfel, va rămâne în istorie drept cel care a reușit contraperformanța de a fi mai slab decât Emil Constantinescu: el nu a fost învins de sistem, ci a ales să devină complicele lui”, arată reprezentanții ONG-ului.

Emilia Șercan a comentat dur nominalizările ministrului Marinescu, acuzând că acestea urmează modelul de conducere al Parchetului General stabilit de tandemul Gabriela Scutea – Bogdan Licu. Ea susține că, în realitate, instituția era condusă de Licu, în timp ce Scutea se ocupa de sarcini minore, care nu țineau de activitatea de procuratură.

„Ce face plagiatorul Marinescu prin aceste nominalizări este de a impune modelul de conducere a PG (Parchetul General - n.red.) consacrat de tandemul Gabriela Scutea - Bogdan Licu, când Parchetul General era condus, de facto, de Bogdan Licu, Scutea ocupându-se de găinațul de porumbei de pe pervazurile geamurilor sau de necesarul de papetărie”, a arătat ea.

Din partea USR, Cristian Ghinea avertizează că președintele își poate compromite poziția politică dacă aprobă aceste numiri, iar fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, susține că menținerea la conducerea parchetelor a unor persoane deja implicate în conducerea instituțiilor din 2023, chiar prin manevre de tip „rocadă”, nu face decât să perpetueze situația existentă.

Un conflict deschis din decembrie 2025

Contextul tensiunilor datează din 9 decembrie 2025, odată cu apariția reportajului Recorder. Ulterior, pe 12 ianuarie 2026, Emilia Șercan a publicat un material în care îl acuza pe Radu Marinescu că și-ar fi plagiat teza de doctorat. În paralel, Declic și Funky Citizens au lansat o petiție pentru revocarea lui Marius Voineag de la DNA și a lui Alex Florin Florența de la Parchetul General.

Planul de schimbare a conducerii parchetelor a eșuat însă, după ce ministrul Justiției nu a fost înlăturat, iar procedura de selecție a fost dusă până la capăt.

Cazul Bogdan Pîrlog

Pentru funcția de procuror general au existat doar două candidaturi: Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog. Acesta din urmă are mai multe dosare disciplinare deschise de Inspecția Judiciară, aprobate de Secția pentru Procurori în Materie Disciplinară a CSM și validate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe rolul Secției pentru Procurori în Materie Disciplinară se află Dosarul Inspecției Judiciare nr. 14/P/2023, privind o presupusă abatere disciplinară.

În plus, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, există un dosar penal în care, la 21 februarie 2024, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul Pîrlog Bogdan Ciprian pentru abuz în serviciu în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și uz de fals în formă continuată.

Conform informațiilor prezentate, el ar fi fost audiat în această calitate la 10 aprilie 2024.