Modificări pentru ordinul de protecție. Proiectul de lege pentru victimele violenţei domestice, adoptat de Camera Deputaților

Camera Deputaților. Sursă foto: Facebook

Protecția victimelor violenței domestice și eficientizarea procedurii privind ordinul de protecție se află în centrul modificărilor legislative adoptate miercuri de Camera Deputaților. Forul decizional a votat cu o largă majoritate – 284 de voturi „pentru”, două „împotrivă”, cinci abțineri și un deputat care nu a votat – pachetul de schimbări ce actualizează Legea nr. 217/2003 și Codul Penal, în conformitate cu recomandările Avocatului Poporului din 2025 și cu prevederile Legii 26/2024 referitoare la ordinele de protecție.

Conform noilor dispoziții, mai multe instituții vor avea posibilitatea să solicite în numele victimei emiterea unui ordin de protecție, iar ordinul provizoriu va rămâne în vigoare automat până când cererea este analizată în primă instanță.

Alina Gorgiu: Este un moment cu adevărat important pentru victimele violenţei domestice

„Astăzi este un moment cu adevărat important pentru victimele violenţei domestice, pentru societatea civilă şi pentru toţi cei care luptă, zi de zi, pentru protejarea lor. Mă bucur enorm că iniţiativa legislativă pe care am iniţiat-o, elaborat-o, depus-o şi susţinut-o în Parlament devine astăzi lege, prin votul colegilor din Camera Deputaţilor. Este un pas decisiv pe care îl facem împreună pentru siguranţa celor vulnerabili. Îmi doresc ca promulgarea să aibă loc cât mai repede, astfel încât noile măsuri de protecţie să intre în vigoare fără întârziere şi să prevină tragedii chiar din primele luni de aplicare”, a declarat preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului „România fără violenţă domestică”, Alina Gorghiu.

Ce schimbări aduce proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților

Alina Gorghiu subliniază că noua lege introduce modificări esențiale, menite să corecteze vulnerabilități constatate ani la rând în gestionarea cazurilor de violență domestică. Printre acestea, una dintre cele mai importante vizează durata Ordinului de protecție provizoriu. Până acum, măsura provizorie expira după cinci zile, perioadă în care victimele rămâneau fără protecție reală.

„Noua lege îl prelungeşte automat până la decizia primei instanţe, asigurând continuitatea protecţiei şi eliminând intervalele în care agresorul putea reveni”, arată deputatul PNL.

Actul normativ mai prevede că un număr mai mare de instituții pot solicita ordinul de protecție în locul victimei. „Procurorul, autorităţile locale cu atribuţii în protecţia victimelor şi furnizorii acreditaţi de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecţie. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situaţiile de risc major”, explică preşedinta comisiei speciale.

Totodată, instanța va fi obligată să analizeze gradul de risc chiar și în absența raportului serviciului de probațiune, judecătorul urmând să facă propria evaluare pe baza probelor disponibile. Măsura înlătură situațiile în care cererile erau respinse din cauza unor documente lipsă, deși pericolul era evident.

Plângerea penală nu va mai putea fi retrasă

Potrivit noilor prevederi adoptate de Camera Deputaților, victimele nu vor mai putea fi convinse sau constrânse să renunțe la solicitarea unui ordin de protecție în situațiile în care cererea a fost depusă de instituțiile abilitate.

„Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunţe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe repetitivul ciclu violenţă–renunţare–reviolentare”, spune Gorghiu.

Tot în cadrul modificărilor, retragerea plângerii penale nu va mai avea efect în dosarele de violență domestică.

„Cea mai importantă schimbare: Retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe (art. 193 şi 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. De ce? Pentru că în multe situaţii „renunţarea” este impusă prin presiune, intimidare sau dependenţă. Pentru că ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului. Pentru că sistemul rămânea „orb” la istoricul agresorului şi repetitivitatea abuzului. Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violenţă domestică sunt retrase, lăsând agresorii „curaţi în acte” şi victimele fără protecţie”, a mai precizat Alina Gorghiu.

Noua lege aduce obligații și statului român

Alina Gorghiu a mai precizat că modificările adoptate ridică standardele de intervenție ale autorităților, obligând statul să trateze fiecare situație de violență domestică cu maximă responsabilitate. Potrivit acesteia, „noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz şi să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu”.

Pachetul legislativ aduce și ajustări importante Codului Penal, tocmai pentru ca întreg cadrul juridic să funcționeze unitar.

„Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat”, afirmă Gorghiu.

În final, parlamentarul își exprimă speranța că noile prevederi vor face diferența acolo unde sistemul a eșuat prea des. ”Sper ca această lege să ofere protecţia reală de care victimele au nevoie”, mai declară deputatul Alina Gorghiu, preşedinta Comisiei special comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului ”România fără violenţă domestică”.