Romsilva. Sursa foto: romsilva.ro
Din cuprinsul articolului
Corpul de Control al Ministerului Mediului a încheiat verificările la Romsilva și a constatat pierderi financiare semnificative, prime acordate fără justificare în direcții care au înregistrat pierderi, gestionarea defectuoasă a unor fonduri speciale, precum și suspiciuni de corupție.
Reforma la Romsilva, inevitabilă
Ministerul Mediului a anunțat că, prin Corpul de Control, a finalizat o amplă verificare la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și, în mod specific, la Direcția Silvică Maramureș.
„Rezultatele sunt extrem de grave: pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos şi suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma acestor concluzii, ministra Diana Buzoianu a transmis astăzi raportul corpului de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a transmis marţi, Ministerul Mediului.
Ministrul Diana Buzoianu a declarat că raportul confirmă o realitate care a fosta ascunsă mulți ani, marcată de pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicități locale și o cultură organizațională care nu mai servește interesului public.
Ea a susținut că pădurile României nu pot fi administrate de o instituție care își pierde direcția și ascunde adevărul în birocrație. Potrivit ministrului, reforma Romsilva nu este doar necesară, ci inevitabilă.
Prăbușire financiară la Romsilva
Potrivit datelor transmise de oficialii ministerului, controlul a vizat patru direcții principale: evoluția indicatorilor financiari, gestionarea resurselor umane și a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului pentru conservarea și regenerarea pădurilor, precum și administrarea fondului de accesibilizare.
Ministerul a anunțat că rezultatele obținute indică disfuncționalități majore și un management profund deficitar. În ceea ce privește performanța financiară a Regiei, concluziile sunt considerate îngrijorătoare. Între 2023 și 2024, profitul brut a scăzut cu peste 83%, de la 251,9 milioane de lei la 42,2 milioane de lei. Comparativ cu 2022, diminuarea este de aproape 90%.
„Această tendinţă negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică la ineficienţă”, se arată în comunicat.
Primele, nejustificate
Diana Buzoianu a atras atenția asupra faptului că, deși mai multe direcții silvice au înregistrat pierderi semnificative an după an, angajații din aceste structuri au primit, în mod nejustificat, prime și calificative de „foarte bine” sau „bine”. Ea a dat ca exemplu anii 2021 și 2022, când au fost acordate premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcții care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de lei.
Buzoianu. Sursa foto Arhiva EVZ
Potrivit raportului întocmit de Corpul de Control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au generat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei.
„Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii”, a mai spus minsitrul.
Cheltuieli de personal, excesive la Direcția Silvică Constanța
Ministrul Mediului a afirmat că au fost analizați și indicatori precum raportul dintre cheltuielile de personal și cifra de afaceri, iar concluziile sunt extrem de grave. Ea a semnalat că există direcții în care, timp de mai mulți ani, cheltuielile de personal au depășit în mod constant cifra de afaceri.
Un exemplu menționat în raport este Direcția Silvică Constanța, unde, în 2024, cheltuielile de personal au fost de aproape trei ori mai mari decât cifra de afaceri, ajungând la 289,59%. Potrivit comunicatului citat, analiza fondului de conservare și regenerare a pădurilor, considerat o componentă esențială pentru viitorul pădurii, indică un haos contabil.
Deși în anul 2024 soldul fondului părea pozitiv, cu o valoare de 389 de milioane de lei, transferurile interne și dezechilibrele între direcții au dus, în realitate, la un deficit de peste 24,7 milioane de lei.
„Conform datelor raportate, în mai mulţi ani, între 2020–2024, soldul fondului a fost negativ, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind gestionarea acestor resurse”, se mai arată în comunciatul de presă.
