Ministerul Finanțelor anunță un deficit bugetar de 7,65% în 2025, sub cel din 2024 și sub ținta de 8,4% din PIB
- Mădălina Sfrijan
- 27 ianuarie 2026, 15:32
Sursă foto: PixabayRomânia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, adică 146 miliarde lei, în scădere cu un punct procentual față de 8,67% cât se înregistra în 2024, anunță Ministerul Finanțelor. Nivelul deficitului se situează sub ținta de 8,4% din PIB stabilită de Guvern la rectificarea bugetară din toamnă, sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Nivelul actual a fost atins printr-un echilibru între măsurile privind cheltuielile, veniturile și structura de finanțare a investițiilor.
Deficit cash de 7,65%, mai mic față de anul precedent
Veniturile totale au urcat la 662,70 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de 2024. Ponderea lor în PIB a avansat cu 2,05 puncte procentuale, în principal datorită veniturilor curente, inclusiv impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și TVA, și aportului fondurilor europene.
„Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 reflectă un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146,03 miliarde lei, cu 1 punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat anul trecut, realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe cheltuieli, venituri şi structura de finanţare a investiţiilor”, arată Ministerul Finanțelor.

Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook
Creștere semnificativă a veniturilor fiscale și a fondurilor europene în 2025
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, marcând o creștere de 19,9% față de 2024, susținută de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende și de eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
Contribuțiile de asigurări au crescut cu 9,8%, însumând 208,03 miliarde lei, reflectând extinderea bazei de impozitare și transferuri mai mari la pilonul II de pensii.
Veniturile din impozitul pe profit au atins 41,01 miliarde lei, iar încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, în creștere cu 10,7% față de 2024, inclusiv pe fondul majorării rambursărilor de TVA și a modificărilor legislative din Legea nr. 141/2025. Veniturile din accize au însumat 48,32 miliarde lei, iar cele nefiscale 53,81 miliarde lei. Plățile rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 79,1%, ajungând la 75,9 miliarde lei, incluzând fonduri pentru PNRR și Politica Agricolă Comună.
Deficitul bugetar de 7,65%, sub ținta de 8,4%
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 808,73 miliarde lei, reprezentând 42,36% din PIB, dintre care 732,82 miliarde lei au fost cheltuieli excluzând asistența financiară externă, în scădere ușoară față de 2024. Cheltuielile de personal au fost de 167,72 miliarde lei, în creștere cu 1,9%, dar cu o pondere mai mică în PIB față de anul precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 100,63 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,50 miliarde lei.
Cheltuielile sociale au însumat 250,88 miliarde lei, susținute de recalcularea pensiilor, compensarea facturilor la energie și plata concediilor medicale. Subvențiile au totalizat 12,55 miliarde lei, iar alte cheltuieli au fost de 16,31 miliarde lei.
Investițiile au însumat 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024, incluzând proiecte finanțate din fonduri interne și externe. Plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și fonduri UE au reprezentat 78,55 miliarde lei, adică 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
„Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Educația și Sănătatea. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale”, a arătat Nazare.
Recomandările noastre
1 comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.


Scaderea deficitului este rezultatul sistarii investitiilor in T4. Restul masurilor nu au dat rezultatele scontate. Pe TVA s-a incasat cu 1,9 mld lei mai mult, fata de 6 mld prognozate. Incasarile pe accize au scazut, desi taxarea a crescut. Veniturile fiscale au crescut in valoare nominala, dar daca le ajustam cu rata inflatiei, cresterea este nesemnificativa. Se resimte reculul economic din T3 si T4 datorar interventiei lui Bolojan in economie. Daca Bolojan ar fi lasat economia in pace, deficitul cash ar fi fost sub 7%.