Mineralele esențiale. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Mineralele esențiale precum litiul, cobaltul și nichelul sunt considerate „petrolul secolului XXI”, iar cererea pentru aceste resurse adâncește sărăcia și provoacă probleme de sănătate publică în comunitățile cele mai vulnerabile, arată un raport al ONU.
Mineralele esențiale adâncesc sărăcia, iar pe alții îi îmbogățesc
Studiul a fost realizat de Institutul Universitar al Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH) și subliniază impactul devastator al extracției asupra mediului și oamenilor. Conform raportului, cererea crescută de litiu, cobalt și nichel, esențiale pentru baterii și microcipuri, epuizează rezervele de apă, distruge agricultura și expune populațiile locale la metale grele toxice.
În 2024, pentru extragerea a 240.000 de tone de litiu au fost folosiți aproximativ 456 de miliarde de litri de apă. Comunitățile afectate rareori beneficiază de avantajele economice sau tehnologice generate de tranziția către energie verde sau de boom-ul inteligenței artificiale.
„Mineralele esențiale devin rapid petrolul secolului XXI”, a declarat Kaveh Madani, directorul UNU-INWEH și laureat al Premiului pentru Apă de la Stockholm. „Ceea ce vindem ca soluție pentru sustenabilitate dăunează în mod activ oamenilor din alte părți ale lumii. Cum putem numi atunci tranziția verde sau curată?”
Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că cererea de litiu a crescut cu aproape 30% în 2024, iar producția de pământuri rare aproape s-a triplat între 2010 și 2023, pe fondul expansiunii vehiculelor electrice și a nevoii de cipuri performante.
Costuri ascunse pentru comunitățile miniere
Raportul subliniază că, deși vehiculele electrice contribuie la reducerea emisiilor în America de Nord și Europa, costurile ecologice și de sănătate sunt suportate de comunitățile miniere din Africa și America Latină. În 2024, producția globală de pământuri rare a generat aproximativ 700 de milioane de tone de deșeuri – suficiente pentru a umple 59 de milioane de camioane de gunoi.
Africa, care deține aproximativ 30% din rezervele critice de minerale ale lumii, este puternic afectată. În Republica Democrată Congo, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, extracția a contaminat râurile folosite pentru băut, pescuit și irigații în provincia Lualaba.
În același timp, 64% dintre locuitori nu aveau acces de bază la apă, iar 72% dintre cei din apropierea minelor au raportat probleme dermatologice, iar 56% dintre femei și fete au întâmpinat dificultăți ginecologice.
„Unele comunități se luptă să parcurgă distanțe de peste un kilometru și jumătate pentru a colecta apă, iar altele sunt nevoite să se mute în orașe, adâncindu-le sărăcia”, a explicat Abraham Nunbogu, cercetător UNU-INWEH și autor principal al raportului.
Procesul de extragere a litiului implică deseori pomparea cantităților mari de apă din săruri subterane, iar procesarea chimică a altor minerale poate contamina apele locale.
Mineralele esențiale. Aurul Negru. Sursa foto: Pixabay
Impactul asupra ecosistemelor aride din America Latină
Triunghiul litiului din America Latină, care acoperă Argentina, Bolivia și Chile, găzduiește unele dintre cele mai mari rezerve mondiale de litiu și se află în zone extrem de aride. În regiunea Uyuni din Bolivia, comunitățile nu mai pot cultiva quinoa în mod fiabil, iar în câmpiile saline Atacama din Chile, mineritul consumă până la 65% din apa regională, ducând la uscarea lagunelor.
„Aceste zone sunt teritoriu tradițional al popoarelor indigene, ale căror economii agricole și pastorale au fost devastate de extracția intensivă a sărurilor și de lipsa apei într-un mediu deja arid”, a declarat José Aylwin, coordonatorul proiectului de cercetare transfrontalier ABC privind litiul și drepturile omului.
Raportul ONU atrage atenția asupra necesității urgente de a trece de la mecanisme voluntare la standarde obligatorii internaționale și interne privind responsabilitatea companiilor în domeniul mineritului.
Cercetătorii avertizează că daunele se vor amplifica pe măsură ce producția de litiu trebuie să crească de nouă ori până în 2040, iar extracția de cobalt și nichel trebuie să se dubleze pentru a atinge obiectivele climatice.
Necesitatea unor reglementări stricte și echitabile
Autorii raportului susțin că industriile minerale necesită standarde globale obligatorii din punct de vedere legal, controale stricte asupra deșeurilor toxice și poluării apei, precum și monitorizare independentă a resurselor de apă și a contaminării cu metale grele. Fără astfel de revizuiri, tranziția verde riscă să repete pattern-ul extracției de combustibili fosili – îmbogățind țările dezvoltate și lăsând comunitățile vulnerabile să suporte costurile.
„Credeam că Revoluțiile Industriale au fost un progres, dar acum vedem daunele provocate și lansăm o altă revoluție pentru a le repara. Însă povara cade din nou asupra celor mai săraci, mutând-o din Orientul Mijlociu în Africa și America Latină”, a subliniat Madani.
Unele comunități și guverne reacționează critic la impactul mineritului, iar protestele din Argentina și Chile împotriva proiectelor de litiu din zonele saline au crescut. Indonezia a interzis exporturile de materii prime, inclusiv nichel, iar mișcările de protest au devenit tot mai frecvente și mai militante în ultimele două decenii, obligând autoritățile să ia în considerare costurile sociale și ecologice ale extracției.
Recomandările noastre
