Politica
„Mega-CV-ul” lui Ionuț Moșteanu, distrus de un cunoscut jurnalist: Nu este CV-ul unui profesionist, ci al unui aburitor
Patrick Andre de Hillerin, jurnalist. Sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
Jurnalistul Patrick André de Hillerin a publicat o analiză critică a parcursului profesional al deputatului USR Ionuț Moșteanu, punând sub semnul întrebării imaginea de „om de succes în mediul privat” pe care politicianul și-a construit-o. Într-o postare amplă, de Hillerin susține că CV-ul lui Moșteanu ascunde, de fapt, o carieră mediocră, marcată de instabilitate și exagerări.
Moșteanu nu știe cum se numește firma unde a debutat
Jurnalistul pornește analiza de la începuturile carierei lui Moșteanu, trecând rapid peste joburile de „depanator de copiatoare în Austria” sau angajat într-un club de biliard, pe care le cataloghează drept munci onorabile.
Totuși, primele semne de întrebare apar odată cu intrarea în industria de publicitate, în 1999. Hillerin notează în primul rând o eroare factuală în CV: Moșteanu menționează agenția „Scala Thompson/JWT”, o entitate care, potrivit jurnalistului, nu a existat sub acest nume. Denumirea corectă fiind Scala-JWT.
Mai mult, acesta subliniază că poziția de account manager ocupată de Moșteanu ținea de departamentul de relații cu clienții, nu de creație.
Moșteanu, instabilitate profesională și „trădări” în industrie
Analiza continuă cu traseul lui Moșteanu de la agenție la client (Mobifon/Connex), o mutare considerată în lumea publicității „un mic act de trădare”. Însă punctul nevralgic identificat de Hillerin este durata scurtă a angajamentelor ulterioare. După doi ani la Western Union, Moșteanu revine în agenții (Cohn & Jansen și Leo Burnett), unde rezistă doar 7-8 luni, respectiv 10 luni.
„Când ești angajat ca strategic planning director la una dintre agențiile pe val... și renunți după 7-8 luni, înseamnă că ceva n-a mers. Cel mai probabil n-ai livrat la nivelul promisiunilor”, explică Patrick André de Hillerin, sugerând că plecările rapide nu erau cauzate de oferte mai bune, ci de lipsa performanței.
Mirajul antreprenoriatului și clienții giganți
Jurnalistul demontează și perioada de 8 ani de antreprenoriat, în care Moșteanu susține că a lucrat cu giganți precum BMW, Coca-Cola, Vodafone sau Petrom.
Hillerin argumentează că marile conturi de creație și media ale acestor companii erau gestionate de agenții mari, precum McCann, lăsându-i firmei lui Moșteanu doar „mărunțișuri pe bani de hot-dog”. Argumentul suprem al eșecului antreprenorial, în viziunea jurnalistului, este decizia lui Moșteanu de a abandona afacerea pentru a deveni consilier la Ministerul Transporturilor, lucru puțin probabil dacă business-ul ar fi fost profitabil.
Concluzia jurnalistului: un mediocru
În încheiere, Hillerin atrage atenția asupra lipsei unor realizări concrete din CV-ul politicianului, cum ar fi premiile la festivalurile de profil (Effie), acestea fiind înlocuite cu traininguri de scurtă durată.
Concluzia jurnalistului este tranșantă: Ionuț Moșteanu a fost „cel mult un mediocru”, iar CV-ul său este al unui „aburitor care n-a reușit să-și convingă angajatorii că e bun de ceva”.
