Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Statul român avea, în 2023, restanțe salariale către magistrați în valoare de aproape 2 miliarde de euro, sumă ce reprezenta 0,57% din PIB, potrivit unei note de informare confidențiale obținute de G4Media.ro. Până în prezent, ar fi fost achitate doar aproximativ jumătate din aceste sume, conform sursei citate.
Datoriile statului către magistrați
Nota de informare, întocmită de Ministerul Finanțelor în august 2023 și discutată în Guvernul Ciolacu, trăgea un semnal de alarmă asupra sumelor datorate ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive prin care judecătorii și procurorii au obținut drepturi salariale restante.
În urmă cu doi ani, conform documentului, statul datora magistraților peste 5,2 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) prin hotărâri definitive. La acestea s-au adăugat alte 4 miliarde de lei stabilite prin acte administrative emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, datoria totală a statului se ridica la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 29 iulie că, în ultimii ani, au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării „neclare și interpretabile”. Guvernele României au trebuit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei prin titluri executorii.
Magistrații și creșterile salariale proprii
Fenomenul prin care magistrații obțin prin instanță creșteri salariale a fost semnalat și de Rise Project într-o anchetă intitulată „A treia putere în Stat: Banul”. Conform unui lider al unei organizații profesionale din justiție, magistrații nu sunt singura categorie care a câștigat prin hotărâri judecătorești, menționând și profesorii care au obținut sume mai mari, la nivel total.
Notele de informare arată că sumele includ atât drepturi salariale stabilite prin hotărâri definitive, cât și prin acte administrative emise de principalele instituții din justiție, inclusiv dobânzi legale pentru plata eșalonată a sumelor.
Nicușor Dan a cerut creșterea graduală a vârstei de pensionare în cazul magistraților
Sursa foto: facebook
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică la Chișinău că a solicitat liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani, așa cum prevede proiectul adoptat de Guvern.
„Magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult decât omologii lor din alte țări europene. Pentru un om care mai are un an până la pensie, mi se pare rezonabil să îi cerem să lucreze dublu”, a afirmat șeful statului, menționând că pensia procurorilor și judecătorilor nu va depăși 70% din ultimul salariu.
Potrivit surselor G4Media, premierul Ilie Bolojan a fost iritat de declarațiile președintelui, considerând că acestea subminează proiectul de reformă privind vârsta de pensionare a magistraților.
Proiectul de lege adoptat de Guvern
Proiectul de lege adoptat vineri de Executiv prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani. Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura respectă independența Justiției și rezolvă două dintre problemele majore: eficiența și echitatea în sistem.
„Practic, proiectul prelungește vârsta de pensionare la standardul general, până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie pentru implementare graduală în următorii zece ani”, a declarat Bolojan într-o conferință de presă după ședința de Guvern.
