Magistrații cer demisia ministrului Justiției, Predoiu. Comparat cu Iordache și Toader

Magistrații cer demisia ministrului Justiției, Predoiu. Comparat cu Iordache și Toader

Mai multe organizații ale magistraților au solicitat miercuri demiterea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, prezentând o listă de zece motive pe care le consideră esenţiale. Aceștia afirmă că mandatul lui Predoiu a fost un dezastru, comparabil cu cele ale predecesorilor Florin Iordache şi Tudorel Toader.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie concluzionează că mandatul Ministrului Justiţiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse în perioada în care miniştri erau domnii Florin Iordache şi Tudorel Toader. În interesul unei justiţii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al României şi în vederea înlăturării blocării accesului la fondurile europene, este absolut necesară demiterea imediată a dlui Cătălin Predoiu, pentru mai multe aspecte”, au transmis, miercuri, într-un comunicat de presă, cele două organizaţii ale magistraţilor.

Conform magistraţilor, principalele zece motive pentru care ministrul Predoiu ar trebui demis sunt:

„1. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare şi de verificare prin tergiversarea şi blocarea modificărilor legilor justiţiei, vitale pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti în ansamblul său. Deşi actualul Ministru al Justiţiei este în funcţie de peste un an, „legile justiţiei” în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităţilor internaţionale relevante şi ale magistraţilor români.

Ne puteți urmări și pe Google News

2. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare şi de verificare prin declanşarea, imediat după învestire, a procedurii de numire în funcţie a procurorilor de rang înalt şi propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.

3. Promovarea în spaţiul public a unor noi modificări ale „legilor justiţiei” de natură a afecta grav independenţa justiţiei.

4. Refuzul sesizării Comisiei de la Veneţia cu privire la proiectele de modificare a „legilor justiţiei” prezentate la 30 septembrie 2020, deşi prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeană a solicitat „punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia

5. Neluarea măsurilor necesare prevenirii răspândirii COVID-19 la nivelul instituţiilor din cadrul autorităţii judecătoreşti.

6. Dezinformarea publică privind cazurile de Covid-19 din penitenciare.

7. Lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispoziţiile Deciziei nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale a României.

8. Politica dezastruoasă de resurse umane. Lipsa unor demersuri serioase pentru modificări legislative imediate necesare desfăşurării concursurilor de admitere în magistratură, a examenelor de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi a examenelor de capacitate, precum şi a transferurilor magistraţilor.

9. Consecinţele devastatoare pentru imaginea Ministerului Public ale acţiunilor Ministrului Justiţiei. Folosirea Ministerului Justiţiei şi a activităţii autorităţilor judiciare în campania electorală.

10. Lipsa oricărei viziuni cu privire la poliţia judiciară”, se arată în comunicat.