Leul s-a depreciat și mai mult față de euro! Cursul valutar de miercuri rescrie statistica BNR, care anunță că leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american. Moneda SUA a ajuns la 4,1969 lei, în urcare cu 0,93 bani (0,22%) faţă de cursul precedent, respectiv 4,1876 lei/dolar.

De asemenea, moneda naţională s-a depreciat și faţă de francul elveţian cu 0,66 bani (0,14%). Miercuri, 31 martie 2021, cotaţia francului a ajuns la 4,4513 lei față de 4,4447 lei, cât a fost marţi.

Totuși, aurul s-a ieftinit cu 99,54 de bani (0,43%), până la 227,4991 lei, de la 228,4945 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă calculată de BNR.

Leul s-a depreciat și mai mult față de euro!

Interesant este faptul că în ciuda seriei negative înregistrate de leul românesc, economia țării noastre ar urma să înregistreze în 2021 un avans de 4,3%, după o contracţie estimată la 3,9% în 2020.

Asta susține Banca Mondială, ai cărei analiști economici au completat că din 2022 creşterea economică din România va ajunge la la 4,1%. Amintim că în ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB al României se va contracta cu 5% în 2020 și va înregistra o creştere de 3,5% în 2021, respectiv de 4,1% în 2022.

Totuși, în ciuda așteptărilor, economia românească a avut o evoluţie mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9% în 2020. Efectele? Un răspuns fiscal proactiv și limitat de 4,4% din PIB a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii. De asemenea, a alimentat veniturile gospodăriilor, conform raportului publicat azi de BM.

”Creşterea economică ar urma să se redreseze la 4,3% în 2021, sprijinită de îmbunătăţirea activităţii economice în semestrul doi din 2021. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la criza de sănătate, precum şi de evoluţiile din UE.

Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE

Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE va juca un rol crucial în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat”, apreciază Banca Mondială, citată de Agerpres.

BM se aşteaptă ca BNR să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Totuşi, sursa citată subliniază că va fi nevoie de un răspuns politic adecvat pe fondul redresării creşterii.

Și asta în contextul în care presiunile inflaţioniste şi cele cu care se confruntă deficitul de cont curent ar urma să reapară. Pornind de la aceste aspecte, Banca Mondială estimează că rata inflaţiei se va situa la 3% în 2021.

Mai departe, ea va crește la 3,2% în 2022 şi va scădea la 2,9% în 2023. Deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 5,4% din PIB în 2021, la 5,7% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.

Ce se va întâmpla cu reducerea substanţială a deficitului fiscal în 2021? BM admite că este improbabilă, deoarece Guvernul României va trebui să sprijine procesul de redresare a economiei.

Deficitul va urma o traiectorie descendentă

”Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB în perioada 2021-2022. Adâncirea deficitului fiscal va duce la creşterea datoriei la 62,2% din PIB în 2023, de la 37,3% din PIB în 2019. Totuşi, datoria publică rămâne una din cele mai scăzute din UE”, se arată în raport.

Mai simplu spus, sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece sunt afectate sursele interne de venit din cauza impactului prelungit al pandemiei.

Sărăcia va rămâne la un nivel ridicat pentru că pandemia afectează veniturile segmentelor mai sărace ale populaţiei. În plus, anul agricol este slab, iar nivelul remitenţelor scade.

Guvernul României a răspuns rapid la criză

”Guvernul a răspuns rapid la criză, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute stimulente din UE, reflectând spaţiul fiscal limitat.

În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, de care au beneficiat cei incluşi în piaţa oficială a forţei de muncă.

Pe termen scurt, provocarea majoră o reprezintă ţinerea sub control a crizei şi limitarea consecinţelor consecinţelor sale în domeniul social, al sănătăţii şi al economiei. Răspunsul politic al Guvernului, alături de sprijinul UE, precum şi desfăşurarea cu succes a campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării”, apreciază Banca Mondială.

Alte dificultăţi derivă din ratele scăzute de absorbţie ale fondurilor europene de către România, şi din punerea sub semnul întrebării a capacităţii ţării de a profita de fondurile UE de redresare.