Banca Națională a României vine cu vești proaste pentru situația economică a României și face estimări pentru evoluția ratei inflației pentru acest an.

Vești proaste pentru economie, de la BNR. Rata anuală a inflaţiei va continua să crească treptat în acest an până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, avertizează oficialii BNR. Astfel, potrivit acestora, rata inflației va depăși 2,5 la sută, valoarea anticipată pentru semestrul II 2021. Informația a fost prezentată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Întrunirea a avut loc pe 15 martie 2021.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au evidenţiat perspectiva vizibil modificată a inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să crească treptat în acest an până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, implicit să depăşească considerabil valoarea de 2,5 la sută anticipată anterior pentru semestrul II 2021.

Totodată, după previzibila corecţie descendentă amplă din debutul anului viitor, ea este aşteptată să urce din nou deasupra punctului central al ţintei şi să ajungă la finele orizontului prognozei la 2,8 la sută - peste nivelul de 2,4 la sută din proiecţia precedent”, se spune în minuta BNR.

Conform documentului, din observațiile BNR, se pare că  valorile în creștere ale ratei inflației se datorează scumpriii scumpirii energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de profil, şi efectului său de bază dezinflaţionist ulterior. Influenţe semnificative, în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, provin şi din evoluţia probabilă a preţului combustibililor. De asemenea, o influență va avea și majorarea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime agro-alimentare.

Ce prognozează BNR despre rata inflației

BNR atrage atenția că impactul inflaţionist al acestor factori ar putea fi mai intens și de durată, inclusiv prin efectele lor indirecte. O eventuală materializare a unui asemenea risc ar avea totuşi o capacitate scăzută de a genera efecte secundare pe calea afectării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu. Aceasta mai ales în condiţiile persistenţei deficitului de cerere pe piaţa muncii, dar şi pe cea a bunurilor.

În cazul presiunilor factorilor fundamentali este însă de aşteptat o tranziţie graduală dinspre actualul caracter modest dezinflaţionist, spre unul uşor inflaţionist în cea de-a doua parte a orizontului proiecţiei, au arătat membrii Consiliului, având ca premise şi ipoteze majore:

decalajele temporale cu care se manifestă efectele dezinflaţioniste ale gap-ul negativ al PIB, precum şi cele inflaţioniste ale excedentului de cerere agregată, anticipat a se redeschide în trimestrul III 2021 şi a creşte lent ulterior;

relativa ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potenţialului ei inflaţionist, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii inclusiv asupra evoluţiei viitoare a PIB potenţial, precum şi probabila decelerare puternică a creşterii costurilor unitare salariale pe orizontul proiecţiei, în condiţiile persistenţei subutilizării forţei de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieţei muncii.

Vești proaste pentru economie

În schimb, dinamica preţurilor importurilor se conturează pe termen scurt drept o sursă de influenţe inflaţioniste, contrar previziunilor anterioare, au remarcat membrii Consiliului. Mici efecte inflaţioniste tranzitorii vor veni probabil şi din creşterea abruptă a cererii de servicii odată cu ridicarea actualelor restricţii, eventual confruntată cu constrângeri pe partea ofertei, precum şi din perturbaţii persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare.

Sub impactul conjugat al factorilor fundamentali şi al celor pe partea ofertei, BNR precizează că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să mai scadă uşor pe parcursul a câteva luni, dar să se oprească şi să se menţină ulterior în apropierea nivelului de 2,7 la sută, vizibil deasupra valorilor anticipate anterior.