Legislative în Franța. Analiștii Céline Braconnier și Jean-Yves Dormagen subliniază că, după o participare puternică în primul tur, absenteismul ar putea reveni în al doilea tur. Unii alegători susțin că vor evita urnele dacă candidatul lor nu mai intră în cursă pe 7 iulie

Cea mai mare prezență la vot în Franța, din 1997

Adunarea Națională (RN) este în pragul preluării puterii, după un scrutin marcat de o re-mobilizare masivă a alegătorilor. Nu s-a votat niciodată atât de masiv pentru alegeri legislative din 1997 încoace: 32,9 milioane de cetățeni s-au prezentat la vot, sau 66,7% dintre cei înregistrați, după ce, timp de douăzeci de ani, mai puțin de unul din doi cetățeni a luat parte la alegerea trimisului său în Parlament.

Primul efect al reînnoirii participării a fost alegerea, în primul tur, a 76 de deputați, față de doar 5 în 2022 și 4 în 2017. Simbol al dinamicii aduse de o campanie fulger, aceste victorii imediate arată forța speranțelor puse brusc într-o alternanță politică de către alegătorii ale căror proiecte sociale sunt în contradicție cu cele ale actualei puteri.

Aceștia au ales 38 de deputați RN și 32 de deputați din Noul Front Popular (NFP), inclusiv în teritorii care înregistrează în mod regulat recorduri de abținere. Masivă, mobilizarea a fost așadar și mai puțin marcată decât de obicei de inegalitățile socio-demografice în participarea electorală.

RN, favorit une rămân trei candidați

Pentru a fi semnificativă pentru recompunerea peisajului politic care are loc în prezent, capacitatea RN și NFP de a acționa ca bastion nu trebuie, totuși, să creeze o iluzie cu privire la rezultatul alegerilor.

În 307 circumscripții, participarea ridicată a favorizat toate cele trei tabere politice, permițând fiecăreia să-și mențină candidatul în turul doi. Fără o retragere menită să acționeze ca o barieră, aceste teritorii în care turul al doilea ar avea toate șansele să semene cu prima din punct de vedere al echilibrului de putere ar vedea câștigător, în cele mai multe cazuri, RN.

Acesta ar beneficia în medie de peste 4 puncte în fața stângii și mult mai multe în fața candidaților alianței Ensemble. Metoda de vot ar putea avea așadar ca efect ca majoritatea alegătorilor de stânga și de centru să fie acum reprezentați de un deputat de extremă dreapta.

Retragerile, manevră contra RN

Deși rezultatul votului rămâne foarte incert, numărul variantelor tripartite a scăzut drastic din cauza retragerilor candidaților. Deoarece comportamentul alegătorilor al căror candidat a fost eliminat după primul tur sau care s-a retras rămâne foarte ezitant.

În toate cazurile însă, transferul voturilor de la NFP la Ensemble și de la Ensemble la NFP va determina sau nu schimbarea Parlamentului.

Chestionați cu o zi înainte de 30 iunie de către institutul Cluster 17 privind comportamentul lor la turul doi în cazul în care candidatul lor nu ar mai fi prezent, aproximativ 6 alegători din majoritatea prezidențială din 10 plănuiau să se abțină, 3 să voteze pentru NFP și 1 pentru RN.

Destul de simetric, peste 5 alegători NFP din 10 au considerat să nu aleagă între un candidat RN și un candidat Ensemble într-un tur al doilea fără un candidat din tabăra lor, față de 4 care s-au declarat pregătiți să activeze logica blocajului republican.

Ce spun sondajele din Franța

Trebuie să fim conștienți de numărul de alegători în cauză: absenții dispăruți în prezent de pe frontul republican reprezintă aproape un sfert din alegători.

Efectuată chiar înaintea primului tur, deci fără a ține cont nici de efectul anunțării rezultatelor, nici de cel al apelurilor de retragere sau de reintegrare venite din partea candidaților, acest sondaj are meritul de a arăta că, în lipsa oricărui dispozitiv de stimulare sau corectare pentru rezultatele din 30 iunie, logica abținerii politice din turul doi ar duce inevitabil la o majoritate absolută pentru RN.

Dar dacă acești alegători care și-au imaginat să se abțină până duminică seara ar decide în cele din urmă să voteze în favoarea candidatului republican care a rămas în cursă, atunci echilibrul puterii politice ar putea fi totuși complet inversat.

„Progresistul” Macron, perceput în Franța ca politician de „dreapta”

Într-un context în care granițele organizațiilor sunt estompate și în care reperele puse la dispoziție cetățenilor pentru a se exprima lipsesc, nu există nicio garanție că apelurile la retragere și apoi la un vot pentru republicani vor fi urmate de efecte.

La stânga, deși principalii lideri ai NFP au anunțat retragerea sistematică a candidaților care au ajuns pe a treia poziție, pasul suplimentar de a cere votul în favoarea candidatului republican care se confruntă cu RN rămâne greu de făcut, chiar dacă acesta este esențial pentru blocarea extremei drepte.

Sătui de practicile Frontului Republican la urne în 2017 și 2022, alegătorii de stânga au o repulsie față de președinte și față de evoluția sa, pe care o percep a fi de dreapta, ceea ce, fără îndoială, pentru mulți dintre ei e un preț prea mare de plătit în 2024 pentru a împiedica RN să ajungă la putere.

Alegătorii moderați din Franța, forțați să aleagă între extrema dreaptă și extrema stângă

În spațiul centrist, prezența persistentă a lui Jean-Luc Mélenchon în fața scenei dăunează deplasarea electoratului moderat către candidații NFP. A înțeles bine acest lucru și RN, care încearcă să impună ca narațiune a turului doi ideea unui duel între Jean-Luc Mélenchon și extrema stângă.

Complexitatea mesajelor transmise de mai multe figuri ale majorității prezidențiale în seara primului tur este, fără îndoială, insuficientă pentru a contrabalansa narațiunea construită pe parcursul celor trei săptămâni de campanie prin care se punea semnul egal între unirea stângii și a extremei drepte; această narațiune implică în mod evident abținerea într-un moment în care alegătorii moderați sunt forțați să aleagă între un candidat RN și un candidat NFP.

Rămâne, așadar, de văzut dacă mesajele transmise în săptămâna ce urmează vor fi suficient de clare și de eficiente pentru a-i convinge pe unii dintre acești numeroși alegători dezorientați și încă foarte ezitant să dea viață la urne unui front progresist și democratic unic, capabil să împiedice RN din câștigarea puterii. Vor rămâne toți acești ezitanți absenteiști sau vor decide să voteze într-o logică a răului mai mic? Aceasta este întrebarea.

(Autori: Céline Braconnier și Jean-Yves Dormagen, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)