Descoperire spectaculoasă în adâncurile Oceanului Indian. Cercetătorii au găsit cel mai mare cimitir de balene din lume

Descoperire spectaculoasă în adâncurile Oceanului Indian. Cercetătorii au găsit cel mai mare cimitir de balene din lumeBalene. Sursă foto: magnific.com

O echipă internațională de cercetători a descoperit în zona Diamantina din Oceanul Indian cel mai mare cimitir de balene cunoscut până în prezent. Aproape 500 de schelete de cetacee, unele vechi de peste 5 milioane de ani, au fost identificate la o adâncime de aproximativ 7.000 de metri, iar rezultatele studiului au fost publicate miercuri în revista Nature.

Cercetătorii au găsit cel mai mare cimitir de balene din lume

Sute de schelete de balene au fost identificate pe o distanță de aproximativ 1.200 de kilometri, într-o regiune situată la vest de Australia. Potrivit studiului publicat în revista Nature, rămășițele cetaceelor susțin un ecosistem complex, care găzduiește numeroase organisme marine, inclusiv specii despre care cercetătorii cred că nu au fost încă descrise de știință.

Autorii studiului consideră că numărul mare de balene moarte din această zonă ar putea fi explicat prin faptul că regiunea reprezintă o importantă arie de hrănire. În plus, configurația unui șanț submarin în formă de „V” ar favoriza acumularea carcaselor pe fundul oceanului.

Paleontologul american Stephen Godfrey a declarat că este vorba despre „o descoperire cu adevărat unică”, comparând-o cu identificarea izvoarelor hidrotermale populate de organisme vii pe fundul oceanelor, realizată în anul 1977.

În articolul care însoțește studiul, acesta a scris: „Cea mai veche fosilă, precum şi numeroase cranii mai recente, arată că astfel de 'căderi de balene' s-au acumulat în acest sit în mod neîntrerupt timp de cel puţin cinci milioane de ani”.

Balenă Sursa foto Facebook

Balenă Sursa foto Facebook

Cercetătorii au fost surprinși de amploarea sitului de balene

Fenomenul prin care trupurile balenelor moarte ajung pe fundul oceanelor și hrănesc fauna din adâncuri era deja cunoscut de comunitatea științifică. Totuși, dimensiunea descoperirii din Oceanul Indian a depășit așteptările specialiștilor.

Xiaotong Peng, de la Academia Chineză de Științe și autorul principal al cercetării, a declarat că echipa nu se aștepta la o asemenea concentrare de fosile.

„Să descoperi o necropolă de o asemenea amploare a fost ceva complet neaşteptat: dimensiunea extinsă a distribuţiei, adâncimea şi evantaiul de vârste au depăşit tot ceea ce ne-am imaginat”, a afirmat Xiaotong Peng.

În anul 2023, cercetătorii chinezi au realizat 32 de scufundări în regiune cu ajutorul submersibilului „Fendouzhe”, un vehicul capabil să transporte trei persoane și să colecteze probe folosind brațe robotizate.

Ecosisteme bogate în jurul scheletelor de cetacee

Peng Zhou, coautor al studiului, a declarat că observarea directă a cimitirului de balene a fost impresionantă.

„O experienţă cu adevărat incredibilă”, a spus cercetătorul.  „Ecosistemele înfloritoare pe care le-am văzut acolo ne-au oferit o perspectivă complet diferită faţă de mediul pe alocuri întunecat şi rece care este fundul oceanic”, a adăugat acesta

În apropierea carcaselor au fost observate meduze, ofiuri, viermi marini care consumă oase și diferite specii de moluște bivalve. Dintre cele 485 de fosile de cetacee identificate, cele mai multe aparțineau familiei balenelor cu cioc. Cercetătorii au identificat inclusiv o specie necunoscută până acum și dispărută între timp.

Pe baza datelor colectate, autorii studiului estimează că în regiunea Diamantina ar putea exista peste 10 milioane de schelete de balene pe fundul oceanului.

Importanța științifică a descoperirii

Potrivit cercetătorilor, țesuturile moi și lipidele provenite din aceste carcase rețin cantități importante de carbon.

„Aproape 6,7 milioane de tone de CO2 captiv”, a explicat Xiaotong Peng.

În același timp, aceste rămășițe reprezintă o sursă majoră de hrană pentru organismele care trăiesc în adâncuri și contribuie la formarea unor ecosisteme comparabile cu cele dezvoltate în jurul izvoarelor hidrotermale. O parte dintre speciile observate în jurul scheletelor sunt întâlnite și în zonele cu izvoare hidrotermale sau izvoare reci, ceea ce sugerează existența unor legături între diferitele comunități marine de mare adâncime. Craig Smith, oceanograf la Universitatea din Hawaii și descoperitorul primei „căderi de balene” documentate în 1987, a declarat că rezultatele sunt „extrem de entuziasmant”.

„Numărul considerabil de căderi de fosile de balenă documentate, inclusiv o nouă specie de balenă cu cioc, este cu adevărat remarcabil şi de o importanţă majoră pentru înţelegerea evoluţia balenelor şi a distribuţiei lor de-a lungul erelor geologice”.

Autorii studiului susțin că descoperiri similare ar putea exista și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în largul Africii de Sud sau în apropierea Peninsulei Iberice. La rândul său, Amy Baco-Taylor, specialistă în ecosisteme marine de adâncime la Universitatea de Stat din Florida, a declarat că această „descoperire remarcabilă” va aduce „probabil numeroase cunoştinţe noi”, în special despre speciile care trăiesc în aceste comunități marine specializate.