Descoperire macabră într-o vilă romană de lux. Arheologii iau în calcul un scenariu violent

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Oase umane dezarticulate descoperite la Brading Roman Villa, pe Insula Wight, ar putea fi legate de un episod violent produs în secolul al IV-lea, potrivit unei noi cercetări publicate în revista academică Britannia. Analiza rămășițelor și a monedelor găsite în sit indică posibilitatea ca vila să fi fost abandonată pentru o perioadă după un eveniment în care mai multe persoane ar fi murit în circumstanțe violente.

Cercetătorii Michael Fulford și Derek Hamilton au analizat rămășițele umane descoperite în diferite zone ale complexului roman de pe Insula Wight.

Datarea cu radiocarbon sugerează că o parte dintre acestea ar putea proveni dintr-un singur eveniment sau din mai multe evenimente desfășurate într-un interval relativ scurt, în perioada romană târzie. Ipoteza cea mai interesantă plasează posibilul episod în anii 340 sau 350 d.Hr.

O vilă luxoasă, transformată într-un loc al unui posibil conflict

Brading Roman Villa era una dintre proprietățile importante din sudul Britaniei romane. Complexul a fost ocupat între secolele al II-lea și al IV-lea, iar în perioada sa de maximă dezvoltare includea spații rezidențiale, băi și încăperi decorate cu mozaicuri elaborate.

Actualul complex păstrează ceea ce muzeul descrie drept ultima și cea mai grandioasă clădire de pe sit, construită în jurul anului 300 d.Hr. În secolul al IV-lea, vila era o reședință de rang înalt, asociată unei familii bogate și importante, chiar dacă identitatea proprietarilor nu este cunoscută.

Tocmai această imagine a unei proprietăți prospere face ca descoperirea oaselor să fie importantă. Rămășițele nu au fost identificate ca parte a unor înmormântări obișnuite, ci au fost găsite dezarticulate și în contexte diferite din interiorul complexului.

Ce au arătat oasele umane

Cercetătorii au folosit datarea radiocarbon pentru a stabili momentul în care au fost depuse rămășițele. Rezultatele indică un interval larg din perioada romană târzie, aproximativ între anii 220/250 și 360/400 d.Hr., însă analiza sugerează că unele dintre oase ar putea aparține unui episod concentrat într-o perioadă mult mai scurtă.

Un element important îl reprezintă faptul că oasele nu formează un singur schelet complet. Sunt rămășițe dezarticulate, iar distribuția lor în cadrul vilei complică interpretarea evenimentelor.

Această situație nu dovedește automat că persoanele au fost ucise. Oasele umane pot ajunge în astfel de contexte prin procese foarte diferite, inclusiv prin perturbarea unor morminte, activitatea animalelor sau manipularea rămășițelor după moarte.

Totuși, combinația dintre datarea oaselor, modul în care acestea au fost găsite și evoluția sitului i-a determinat pe cercetători să ia în calcul și un scenariu violent.

Ipoteza represaliilor din timpul conflictului roman

Una dintre cele mai interesante interpretări leagă posibilul episod de tulburările politice din Imperiul Roman de la mijlocul secolului al IV-lea.

În anii 350, împăratul Constantius al II-lea s-a confruntat cu uzurpatorul Magnentius. După înfrângerea acestuia, au urmat represalii împotriva celor considerați susținători ai săi.

Autorii studiului consideră posibil ca evenimentele de la Brading să fi avut legătură cu astfel de represalii. Ipoteza este formulată cu precauție și nu reprezintă o concluzie definitivă. Cercetătorii vorbesc despre posibilitatea unui eveniment ucigaș în anii 340 sau 350, urmat de abandonarea temporară a vilei.

Monedele oferă un indiciu suplimentar

O altă piesă importantă a puzzle-ului este reprezentată de monedele descoperite la Brading. Distribuția acestora poate indica o întrerupere a activității la vilă, compatibilă cu scenariul unei abandonări temporare.

Brading Roman Villa / sursa foto: captură video

Studiul arată că posibilul eveniment violent ar putea coincide și cu o reorganizare importantă a spațiului din partea vestică a vilei. Astfel, modificările arhitecturale nu mai apar izolat, ci pot fi analizate împreună cu rămășițele umane și cu cronologia monedelor.

Există și dovezi mai vechi care sugerau că vila a trecut printr-o schimbare majoră în această perioadă. Documentația arheologică indică faptul că partea rezidențială a complexului a încetat să mai fie folosită ca locuință, iar ulterior au fost introduse instalații agricole, inclusiv uscătoare pentru cereale.

Un mister care nu poate fi încă rezolvat

Cercetătorii nu susțin că au demonstrat existența unui masacru. Titlul studiului, „Brading Roman Villa: Evidence of a Late Roman Massacre?”, este formulat chiar sub forma unei întrebări.

Această precauție este importantă. Arheologia poate identifica schimbări bruște în modul de utilizare a unui sit, poate data rămășițe și poate găsi indicii despre tratamentul corpurilor, însă stabilirea exactă a cauzei morții este mult mai dificilă atunci când nu există schelete complete sau leziuni clare produse în momentul morții.

În cazul Brading, mai multe indicii independente par să se suprapună: rămășițele umane dezarticulate, cronologia lor, distribuția monedelor, schimbările din structura vilei și posibilitatea unei perioade de abandon.

Ce s-ar fi putut întâmpla la Brading?

Dacă interpretarea cercetătorilor este corectă, vila de lux de pe Insula Wight ar fi putut fi afectată de un episod de violență în perioada tulbure a mijlocului secolului al IV-lea. Un astfel de eveniment ar putea explica de ce o proprietate importantă și-a schimbat radical funcția și a intrat într-o perioadă de declin.

Deocamdată, însă, scenariul rămâne o ipoteză arheologică. Noile rezultate oferă o explicație plauzibilă pentru combinația neobișnuită de rămășițe umane și schimbări ale sitului, dar nu permit reconstituirea cu certitudine a ceea ce s-a întâmplat în vila romană.