Oraș uriaș ascuns în munți timp de peste 1.000 de ani. Dronele au dezvăluit dimensiunea așezării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Arheologii au identificat în sud-estul Uzbekistanului un oraș medieval fortificat, întins pe aproximativ 121 de hectare, după ce au analizat zona cu drone echipate cu tehnologie lidar. Așezarea aflată la peste 2.130 de metri altitudine ar fi prosperat între secolele al VI-lea și al XI-lea și ar fi avut un rol important în producția de fier și în comerțul de pe Drumul Mătăsii, potrivit DailyGalaxy.

Oraș uriaș ascuns în munți timp de peste 1.000 de ani

Tugunbulak se află la peste 2.130 de metri altitudine, într-o regiune care, privită de la nivelul solului, pare formată doar din versanți stâncoși și arbori de ienupăr răzleți.

Arheologii au efectuat cel puțin 22 de zboruri cu drone dotate cu tehnologie lidar. Scanerele au trimis impulsuri laser către sol, permițând cercetătorilor să identifice formele ascunse sub vegetație, sedimente și urmele eroziunii acumulate de-a lungul secolelor.

Imaginile rezultate au scos la iveală ziduri din piatră, alei drepte, terase și clădiri masive. Cercetătorii au identificat un centru urban fortificat, organizat sub forma unei grile, ceea ce indică existența unei planificări deliberate. Dimensiunea orașului i-a surprins pe specialiști, deoarece acesta a fost construit într-o zonă montană unde istoricii nu se așteptau să găsească o așezare medievală atât de importantă.

Hărțile lidar au fost suficient de precise pentru a permite observarea segmentelor individuale de zid și a fundațiilor clădirilor. Pe baza acestora, echipa a putut stabili locurile unde urmau să înceapă excavațiile.

Producția fierului ar putea explica amplasarea orașului

Săpăturile arheologice au oferit indicii despre motivul pentru care Tugunbulak a fost ridicat într-o regiune izolată și greu accesibilă.

În mai multe zone ale sitului au fost găsite straturi groase de zgură, reziduul rămas în urma producerii fierului. În interiorul unei clădiri, cercetătorii au descoperit cuptoare și instalații de topire, alături de cărbune de ienupăr și peleți de fier.

Vestigiile indică existența unei industrii organizate de prelucrare a fierului. O asemenea activitate necesita aprovizionare constantă cu resurse, meșteșugari specializați și rețele comerciale prin care produsele să fie transportate către regiunile de câmpie.

Orașul ar fi prosperat între secolele al VI-lea și al XI-lea, într-o perioadă în care rutele Drumului Mătăsii legau Asia de Est de zona Mediteranei.

Un alt rol al regiunilor montane pe Drumul Mătăsii

Descoperirea poate schimba modul în care este înțeleasă dezvoltarea Drumului Mătăsii și contribuția regiunilor montane la economia medievală.

Până acum, marile oaze și așezările din zonele joase erau considerate principalele centre ale schimburilor comerciale. Cercetările de la Tugunbulak sugerează însă că orașele de mare altitudine și centrele de producție din munți ar fi avut un rol mai important în economia eurasiatică.

Infrastructura urbană, fortificațiile și instalațiile de prelucrare a fierului arată că Tugunbulak putea susține o comunitate numeroasă și activități economice complexe, în ciuda condițiilor dificile din regiune.

Mormintele oferă informații despre locuitori

Mai multe morminte descoperite pe versanții din apropiere au oferit indicii despre oamenii care au locuit în oraș. Cea mai veche înmormântare analizată și datată prin metoda radiocarbonului provine din jurul anului 720.

Cercetătorii au constatat diferențe între ritualurile funerare. Unele trupuri erau orientate spre vest, în anumite morminte au fost găsite resturi de animale, iar obiectele funerare apăreau rar.

Aceste variații pot indica schimbări ale credințelor, tradițiilor și afilierilor politice pe parcursul perioadei în care orașul a fost locuit.