Ce a decis instanța în cazul extremistului care a lipit imaginea lui Zelea Codreanu pe sinagoga Eșua Tova

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Extremistul din Noua Dreaptă care a lipit abțibilduri cu imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu pe Sinagoga Eșua Tova din Capitală a scăpat cu un avertisment, după ce Curtea de Apel București (CAB) i-a schimbat definitiv pedeapsa. Bărbatul fusese condamnat inițial la un an de închisoare cu suspendare pentru fapte legate de utilizarea și răspândirea unor simboluri fasciste și legionare.

Extremistul care a lipit abțibilduri cu Zelea Codreanu pe sinagoga Eșua Tova a primit avertisment

Decizia Curții de Apel București a fost pronunțată săptămâna trecută și este definitivă. Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 după ce bărbatul a fost trimis în judecată, în martie 2025, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Acesta a fost acuzat de confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, infracțiune prevăzută de articolul 4 alineatul 1 din OUG 31/2002.

În același dosar, procurorii au reținut și infracțiunea privind utilizarea în public a unor simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, faptă prevăzută de articolul 4 alineatul 2 din același act normativ.

Proces. Sursa foto: AI

Judecătoria Sectorului 1 îl condamnase la un an de închisoare

În septembrie 2025, judecătorul Florin-Alexandru Bărbulescu stabilise două pedepse de câte nouă luni de închisoare.

Prima pedeapsă viza confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. A doua sancțiune privea utilizarea în public a acelorași simboluri.

Instanța a contopit pedepsele și a aplicat un spor obligatoriu de o treime din cea de-a doua pedeapsă, respectiv trei luni. Astfel, pedeapsa rezultantă a ajuns la un an de închisoare.

Executarea pedepsei a fost însă suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de doi ani. Ulterior, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a schimbat soluția și a dispus aplicarea unui avertisment. Hotărârea este definitivă.

Bărbatul a confecționat manual patru abțibilduri cu Zelea Codreanu

Potrivit actului de sesizare, între 23 și 29 august 2024, bărbatul a realizat patru abțibilduri care conțineau portretul Corneliu Zelea Codreanu, simboluri grafice și sloganuri asociate Mișcării Legionare.

Pe 29 august 2024, în jurul orei 9.00, acesta a lipit trei dintre abțibilduri pe ușile de acces ale Sinagogii Eșua Tova, din Sectorul 1 al Capitalei.

Bărbatul a fost prins în flagrant de un echipaj al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, care se afla în zonă pentru asigurarea ordinii și siguranței publice.

Inculpatul a invocat un protest față de legislația anti-legionară

În fața judecătorului, bărbatul a recunoscut că a realizat manual abțibildurile și că le-a aplicat intenționat pe ușile sinagogii. El a susținut că gestul reprezenta o formă de protest față de ceea ce considera legi antiromâne și anticonstituționale. Printre actele legislative contestate de acesta s-au numărat legea anti-legionarilor și legea „Vesler”.

Bărbatul a afirmat că a protestat și față de declararea zilei de 14 mai drept zi națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste și față de instituirea acesteia ca zi a prieteniei româno-israeliene.

Atitudinea inculpatului a fost luată în calcul la stabilirea primei pedepse. Judecătorul a reținut faptul că acesta a avut o atitudine sinceră și a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Sinagoga Eșua Tova a fost vandalizată și în timpul rebeliunii legionare

Între 21 și 23 ianuarie 1941, în timpul Rebeliunii Legionare, sute de evrei din Capitală au fost ridicați de pe stradă de membri ai Gărzii de Fier, bătuți și torturați. În acele zile au fost vandalizate zeci de clădiri, inclusiv Sinagoga Eșua Tova, precum și mii de locuințe, magazine și instituții aparținând evreilor.

Aproximativ 120 de evrei au fost transportați în zone aflate la marginea Bucureștiului, printre care pădurile Băneasa și Jilava. Victimele au fost dezbrăcate și împușcate de membri ai Mișcării Legionare.

O parte dintre victime au fost ulterior atârnate în zona Abatorului, unde pe cadavre a fost scris mesajul „carne cuşer”.

Federația Comunităților Evreiești din România consideră că pogromul legionar a fost rezultatul unei propagande antisemite desfășurate timp îndelungat de ideologi și jurnaliști cu vederi extremist-șovine și antisemite.