Cum s-a schimbat România după aproape 20 de ani în UE. Datoria publică a explodat. Care sunt plusurile. Analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a înregistrat, în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană, cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre cele șase state analizate de Rethink România, iar consumul individual s-a apropiat de media comunitară. Analiza publicată arată însă că educația, deficitul comercial, finanțele publice și plecarea populației continuă să limiteze dezvoltarea țării.

Cum s-a schimbat România după aproape 20 de ani în UE

Printre principalele evoluții prezentate în document se numără creșterea cu 38% a productivității muncii în ultimii zece ani, aproape dublarea consumului individual în raport cu media Uniunii Europene și majorarea cu 378,9% a traficului aerian.

PIB-ul nominal pe locuitor a crescut cu aproximativ 6.000 de euro, în timp ce 3,8 milioane de români locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene sau în Marea Britanie. În același timp, numai 22,6% dintre tinerii români au studii universitare, cel mai redus procent dintre țările incluse în analiză.

Raportul „20 de ani de România în UE – Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizat de Rethink România, urmărește evoluția țării de la momentul aderării și până în 2025, prin comparație cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Datele descriu două direcții diferite de evoluție. Pe de o parte, România a redus rapid o parte dintre decalajele economice față de statele occidentale. Pe de altă parte, țara continuă să înregistreze rezultate slabe în domenii importante pentru competitivitatea viitoare, precum educația, capitalul uman și echilibrul bugetar.

„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink România.

Consumul individual s-a apropiat de media Uniunii Europene

Una dintre cele mai importante schimbări înregistrate după aderarea României la Uniunea Europeană este creșterea nivelului de trai. Consumul individual, indicator folosit pentru evaluarea bunăstării populației, a urcat de la 43,3% din media Uniunii Europene în 2006 la 86,2% în 2025. Raportat la media comunitară, consumul românilor aproape s-a dublat în mai puțin de 20 de ani.

Analiza arată că niciunul dintre celelalte state incluse în comparație nu a redus atât de repede acest decalaj. În Slovacia, Cehia și Ungaria, consumul individual a avut o evoluție mai lentă în aceeași perioadă.

Produsul intern brut pe locuitor al României a crescut de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025. Calculat la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul pe locuitor a ajuns la 78% din media Uniunii Europene, după ce în 2014 se afla la 55%.

În comparația regională, Polonia rămâne statul cu cea mai puternică evoluție în procesul de convergență. Aceasta aproape și-a dublat PIB-ul pe locuitor și, alături de Cehia, se află cel mai aproape de nivelul economiilor din vestul Europei. România a redus o parte importantă din diferența față de Ungaria și a depășit Bulgaria, însă rămâne în urma statelor care conduc clasamentul regional.

România a avut cea mai rapidă creștere a productivității muncii

Productivitatea muncii reprezintă unul dintre indicatorii la care România a obținut cele mai bune rezultate după aderarea la Uniunea Europeană.

Între 2006 și 2025, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere dintre România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Față de nivelul din 2015, productivitatea muncii a avansat cu 38%.

Ritmul de creștere a fost mai ridicat decât cel înregistrat de Polonia și Bulgaria, următoarele state din clasament, dar și peste media Uniunii Europene.

Această evoluție explică și o parte din creșterea veniturilor din ultimii ani. Economia României produce în prezent mai multă valoare pentru fiecare persoană ocupată decât la momentul aderării, iar recuperarea față de statele din regiune s-a făcut într-un ritm mai rapid.

Traficul aerian este de aproape cinci ori mai mare decât în 2007

Integrarea europeană a schimbat și mobilitatea populației. Numărul pasagerilor care au trecut prin aeroporturile din România a crescut cu 378,9% între 2007 și 2025. Traficul aerian este astfel de aproape cinci ori mai mare decât în anul aderării la Uniunea Europeană.

România se află printre statele cu cele mai mari creșteri din Europa Centrală și de Est, alături de Polonia, care a înregistrat o evoluție apropiată. În 2025, aeroporturile din România au deservit peste 26 de milioane de pasageri. Majorarea traficului reflectă atât creșterea veniturilor populației, cât și intensificarea legăturilor economice și sociale cu celelalte state europene.

Deși România a construit după aderarea la Uniunea Europeană peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate nu a înregistrat o creștere similară. În 2006, în România erau transportate 335 de milioane de tone de marfă, iar în 2024 volumul a fost de 322 de milioane de tone.

Cel mai redus nivel a fost înregistrat în 2014, când cantitatea de marfă transportată a coborât la 191 de milioane de tone. În paralel, infrastructura feroviară destinată transportului de marfă s-a degradat, ceea ce a afectat competitivitatea acestui sector.

Aeroportul Otopeni. Sursa foto: Facebook/Bucharest Airports

Comerțul exterior a crescut, dar deficitul a rămas ridicat

Accesul la piața unică europeană a susținut dezvoltarea exporturilor și extinderea comerțului exterior. Cu toate acestea, România se numără printre puținele state din regiune care au înregistrat deficit comercial în fiecare an analizat.

Cehia, Slovacia și Polonia au avut mai mulți ani în care valoarea exporturilor a depășit-o pe cea a importurilor. România și Bulgaria au rămas însă dependente de bunurile aduse din exterior pentru susținerea creșterii economice.

Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în perioada recentă.

Datele indică o cerere internă puternică, dar și o dependență semnificativă de importurile de bunuri intermediare și de capital. Chiar și în aceste condiții, raportul dintre exporturi și importuri este mai bun decât înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

Aproximativ 3,8 milioane de români trăiesc în afara țării

România are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană. În 2023, aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat membru.

Dacă sunt incluși și românii stabiliți în Regatul Unit, numărul ajunge la aproape 3,8 milioane de persoane. Aceștia reprezintă aproximativ 16-20% din populația țării, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană.

Raportul arată însă că perioada plecărilor masive ar putea fi aproape de final. Între 2014 și 2018, aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Elveția.

După 2019, numărul plecărilor a scăzut considerabil. Populația născută în România și stabilită în alte state ale Uniunii Europene a ajuns la cel mai ridicat nivel în 2020, după care a început să se reducă în mai multe țări.

Această evoluție indică o încetinire a emigrării și apariția unor prime tendințe de revenire în țară. Fenomene similare au fost observate în Polonia și Bulgaria, ceea ce arată că marile valuri de migrație economică din Europa Centrală și de Est încep să se reducă.

România rămâne pe ultimul loc la majoritatea indicatorilor din educație

Educația este domeniul în care România a înregistrat cele mai slabe rezultate în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană.

Analiza plasează țara pe ultimul loc dintre cele șase state comparate la aproape toți indicatorii relevanți pentru performanța sistemului educațional.

În 2025, numai 22,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate. Procentul este cel mai redus dintre țările analizate și aproape de două ori mai mic decât în Polonia, unde ponderea era de 48,3%.

Media Uniunii Europene se situa la 45,6%.

Un elev din șase părăsește școala înainte de finalizarea studiilor

România are și cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din șase elevi abandonează studiile înainte de finalizarea acestora, iar progresele făcute pentru reducerea fenomenului au fost limitate în aproape 20 de ani.

România nu și-a îndeplinit obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020. În comparație, Polonia a redus rata abandonului școlar sub nivelul de 5%. Țara noastră continuă să înregistreze cele mai ridicate valori atât dintre cele șase state analizate, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Rezultatele obținute la testele PISA confirmă problemele din sistemul educațional. România ocupă penultimul loc în grupul analizat, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe. Scorurile sunt mult sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în urma celor obținute de Polonia și Cehia, statele cu cele mai bune performanțe școlare din regiune.

Speranța de viață a ajuns la 76,6 ani

În domeniul social, analiza arată că speranța de viață la naștere a ajuns în România la aproximativ 76,6 ani în 2024.

Raportat la anul 2006, România a avut cea mai mare creștere a acestui indicator dintre cele șase state analizate.

După scăderea provocată de pandemie, speranța de viață a crescut cu aproximativ 1,3 ani între 2022 și 2023. În 2024, aceasta se afla cu 0,9 ani peste nivelul înregistrat înainte de pandemie.

Evoluția a permis României să depășească Bulgaria și să se apropie de Ungaria. Cu toate acestea, speranța de viață rămâne cu aproape cinci ani sub media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 81,4 ani.

Riscul de sărăcie s-a redus de la 44,5% la 27,4%

Ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025. Reducerea este una dintre cele mai mari înregistrate în regiune. România se află în continuare peste media europeană, dar diferența față de nivelul de la care a pornit este considerabil mai mică.

Distribuția veniturilor s-a îmbunătățit, de asemenea, în ultimii zece ani. Pentru prima dată în ultimii ani, România a coborât sub media Uniunii Europene în privința coeficientului Gini. Acest indicator măsoară diferențele dintre veniturile celor mai bogate persoane și cele ale populației cu venituri reduse. O valoare mai mică indică o distribuție mai echilibrată a veniturilor.

În 2025, România avea un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media Uniunii Europene, de 29,2, și sub nivelul înregistrat de Ungaria. Bulgaria avea cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană, cu un coeficient de 37,7. La polul opus se aflau Cehia, cu 24,0, și Slovacia, cu 23,0.

Următoarea etapă depinde de educație și echilibrarea finanțelor publice

Concluziile analizei arată că apartenența la Uniunea Europeană a accelerat procesul de convergență economică a României.

Consumul individual aproape s-a dublat în raport cu media comunitară, productivitatea muncii a crescut mai repede decât în celelalte state analizate, iar nivelul de trai s-a apropiat de cel european.

În același timp, educația, deteriorarea finanțelor publice, deficitul comercial și declinul demografic rămân principalele probleme care pot afecta competitivitatea țării în următoarele decenii.

Rezultatele economice obținute în aproape 20 de ani oferă o bază pentru continuarea procesului de recuperare a decalajelor. Evoluția viitoare va depinde însă de investițiile în capitalul uman, productivitate și infrastructură, dar și de aplicarea unor reforme structurale.