International
Legea secularismului din Quebec ajunge la Curtea Supremă a Canadei, într-un proces cu miză constituțională majoră
Secularism Canada / sursa foto: captură YouTube
Din cuprinsul articolului
O lege controversată privind secularismul din provincia canadiană Quebec urmează să fie analizată de Curtea Supremă a Canadei, într-un dosar pe care experți în drept îl descriu drept unul dintre cele mai importante teste constituționale din ultimele decenii, potrivit BBC.
Dincolo de disputa privind purtarea simbolurilor religioase la locul de muncă, cazul deschide o dezbatere mai amplă despre raportul dintre drepturile fundamentale, puterea instanțelor și autoritatea legislativelor alese democratic.
În centrul litigiului se află Bill 21, lege adoptată în 2019 de guvernul Coalition Avenir Québec (CAQ), care interzice anumitor angajați ai statului, inclusiv judecători, polițiști și profesori, să poarte simboluri religioase în timpul serviciului.
Pentru a limita posibilitatea contestării actului normativ în instanță, guvernul din Quebec a recurs la așa-numita „clauză derogatorie” din Constituția Canadei, un mecanism juridic care permite suspendarea temporară a aplicării anumitor drepturi garantate de Cartă, inclusiv libertatea religioasă și dreptul la egalitate.
Christine Van Geyn, director executiv al Canadian Constitution Foundation, a declarat că „acest caz va fi probabil cel mai important caz constituțional dintr-o generație”.
Ce prevede Bill 21 și de ce a stârnit controversele din Canada
Susținătorii legii afirmă că aceasta reprezintă un pas legitim pentru consolidarea neutralității religioase a statului, în spiritul conceptului de laïcité, care ocupă un loc important în identitatea publică și politică a Quebecului.
În această viziune, instituțiile statului trebuie să rămână neutre din punct de vedere religios.
Criticii spun însă că legea este discriminatorie și că afectează în mod disproporționat minoritățile religioase. Potrivit contestatarilor, deși textul legislativ nu vizează explicit o anumită religie, efectele sale se resimt în special în rândul femeilor musulmane care poartă hijab, dar și în comunitățile sikh și evreiești.
Canadian Civil Liberties Association (CCLA) și Ichrak Nourel Hak, o profesoară musulmană din Quebec care poartă hijab, se numără printre cei care au cerut permisiunea de a contesta legea.
libertate religioasă / sursa foto: dreamstime.com
Într-un comunicat, aceștia au susținut că, în Quebec, „Bill 21 a încălcat demnitatea, drepturile și libertățile persoanelor care lucrează sau aspiră să lucreze în serviciul public” și că legea „are un impact disproporționat asupra unor grupuri minoritare religioase specifice, precum comunitățile musulmane, sikh și evreiești”.
Clauza derogatorie, în centrul disputei
Un punct esențial al cazului îl reprezintă modul în care a fost folosită clauza derogatorie, prevăzută la articolul 33 din Constituția Canadei. Aceasta permite guvernelor provinciale sau guvernului federal să suspende pentru o perioadă de cinci ani aplicarea anumitor drepturi fundamentale, perioadă care poate fi reînnoită.
Guvernul din Quebec susține că tocmai această clauză protejează legea de atacurile constituționale. În documentele depuse în instanță, provincia argumentează că „articolul 33 constituie, într-un anumit fel, una dintre pietrele de temelie ale Cartei canadiene”.
De asemenea, autoritățile afirmă că scopul legii este protejarea neutralității religioase a statului și consolidarea unui sentiment comun de identitate civică.
În schimb, criticii avertizează că o interpretare prea largă a acestei clauze ar putea slăbi semnificativ protecția drepturilor fundamentale. Într-un articol de opinie publicat în Le Devoir, CCLA a descris argumentele Quebecului drept „înfricoșătoare”. Organizația a întrebat:
„Ar putea un guvern să invoce [clauza] pentru a interzice avortul? Pentru a criminaliza discursul politic critic la adresa guvernului? Pentru a legaliza tortura?” CCLA a adăugat că, „potrivit logicii guvernului din Quebec, chiar și în astfel de cazuri, instanțele nu doar că ar fi lipsite de putere, ci ar fi și obligate la tăcere”.
Un proces cu efecte dincolo de Quebec
Audierea de la Curtea Supremă, programată să se desfășoare pe parcursul a patru zile, reunește peste 50 de intervenienți, inclusiv guvernul federal. Dosarul este urmărit atent deoarece decizia ar putea stabili limitele viitoare ale utilizării clauzei derogatorii în întreaga Canadă.
Ministrul federal al Justiției, Sean Fraser, a declarat în septembrie că hotărârea instanței „va modela, pentru anii următori, modul în care atât guvernele federale, cât și cele provinciale vor putea utiliza clauza derogatorie”. El a descris Carta drepturilor și libertăților ca fiind „un pilon al democrației noastre și o reflecție a valorilor noastre comune”.
Ottawa nu se pronunță în documentele sale asupra fondului Bill 21, însă susține că această clauză nu poate fi folosită ca „un cec în alb”. Guvernul federal cere Curții să stabilească limite clare și afirmă că mecanismul nu a fost conceput pentru a fi „folosit pentru a denatura sau anihila drepturile și libertățile garantate de Cartă”.
Bill 21 și Curtea Suprema Quebec / sursa foto: captură YouTube
Poziția guvernului federal a fost criticată de mai multe provincii. Quebec a acuzat Ottawa că lansează „un atac asupra suveranității parlamentare a adunărilor legislative din întreaga Canadă”.
Declarație comună a premierilor din Canada
La rândul lor, premierii din Saskatchewan, Alberta, Ontario, Quebec și Nova Scotia au transmis într-o declarație comună că argumentele federale „amenință unitatea națională prin încercarea de a submina suveranitatea legislativelor provinciale”.
Aceștia au mai spus că „poziția guvernului federal echivalează cu un atac direct asupra principiilor constituționale fundamentale ale federalismului și democrației”.
Decizia Curții Supreme este așteptată cu interes, întrucât ar putea redefini echilibrul dintre protecția drepturilor fundamentale și marja de acțiune a guvernelor alese, într-un moment în care folosirea clauzei derogatorii a devenit tot mai frecventă în Canada.
