Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Laura Codruța Kovesi, victima dublei măsuri. Se poate spune că și-au bătut joc de ea
Laura Codruța Kovesi, victima dublei măsuri. Se poate spune că și-au bătut joc de ea

Laura Codruța Kovesi, victima dublei măsuri. Se poate spune că și-au bătut joc de ea

Legea e una pentru toți, se zice. Bună, rea, odată ce a trecut de Parlament și Președinte, ea trebuie respectată. Se pare că la noi, unii au un talent aparte ca să o facă... maleabilă.

Nu este pentru prima oară când Evenimentul zilei semnalează derapaje care se mai petrec și prin justiție. Am tratat întotdeauna subiectele în funcție de fapte, chiar dacă eram împotriva curentului mediatic. Așa o fac și acum când, în cursul documentării despre numirea unui șef din Parchet am realizat că Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al României și fost șef al DNA ar putea fi considerată victimă a unor grupuri de interese. Mai direct spus, până și ea, care a inițiat un curent periculos în parchete, a căzut victimă dublei măsuri, atât de des descoperită azi, inclusiv în atitudinile unor politicieni sau jurnaliști.

Se știe că Secția de urmărire penală și criminalistică a PICCJ, este cea mai importantă secție a Parchetului General, avand autoritate asupra tuturor parchetelor din țară. Am aflat că acum este condusă de un procuror șef adjunct cu grad de tribunal! Păi, nu mai e ilegal?!

Fostul ministru Tudorel Toder, un eminent profesor de drept, spunea prin 2018 că, pentru un astfel de post, procurorul trebuie să aibă cel puțin grad de curte de apel. Atunci se discuta despre Kovesi, căreia CSM i-a refuzat numirea pe un post similar în Parchetul General pe motiv că nu are gradul de curte de apel, cum era prevăzut în noile legi ale justiției.

Fosta șefă a DNA a făcut plângere la instanță, s-a ales cu dosarul și cu procesul. Proces pe care, într-un final, în 2019, la pierdut definitiv. Iar acum, la sfârșitul lui 2021, secția de procurori a CSM a fost de acord și a numit fără probleme un procuror care a picat toate concursurile de grad.

Dar vreau să punctez puțin din Cazul Kovesi pentru a înțelege de ce invoc dubla măsură. Dar și cu speranța că, poate, CSM va explica românilor de ce în 2018 a aplicat într-un fel legea, iar în 2021 (sau în alte cazuri de numiri) într-un alt fel.

CSM și Instanța Supremă au invocat respectarea legii

După ce Laura Codruța Kovesi a fost revocată din funcție, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de 2006, an în care a fost numită în funcţia de procuror general al României. De aici a plecat procesul Kovesi contra CSM – secția de procurori, așa cum am precizat. Laura Codruța Kovesi susținea că poate ocupa un post de șef în structura Parchetului Geneal pe baza experienței căpătate ca procuror general și șef al DNA. În noiembrie 2021, Înalta Curte a decis în defavoarea ei, deși reclamanta câștigase la cele două instanțe inferioare.

A existat o declarație a ministrului Justiției din acel moment, Tudorel Toader care explica ce împiedica numirea lui Kovesi și a oricărui procuror care nu îndeplinește noile condiții legale: trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător cu al parchetului de pe lângă curtea de apel.

„Dacă are gradul de tribunal, nu poate să rămână la PÎCCJ, pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal la PÎCCJ, peste curtea de apel”, declara atunci Tudorel Toader, când a fost întrebat de situația lui Kovesi.

Exact asta au invocat în decizii și CSM și Înalta Curte.  Apoi, după ce au scăpat de Kovesi, plecată la Parlamentul European, au închis ochii la numirile altora.

Presa a dat exemple, la vremea respectivă (2018) de alți procurori șefi care au fost numiți pe funcții fără să fi trecut prin concurs. E vorba de Gabriela Scutea, procuror general al României, numită după plecarea lui Augustin Lazăr, Bogdan Licu, Camelia Sutiman, niște procurori militari. CSM a venit cu explicația, în 2018, că tot ce a fost anterior modificării legii nu se mai pune. După cazul Kovesi „practica anterioară a fost reconsiderată de Plenul CSM” și a fost luată o hotărâre, confirmată de ÎCCJ, prin care promovarera în grad se va face doar prin concurs.

Ei bine, vă arătăm cum, ce a fost „ciumă” pentru Laura Codruța Kovesi, dar și pentru alți procurori, a devenit „mumă” pentru un tânăr procuror, în 2021. Cu ajutorul CSM, bineînțeles.

Picat de două ori la concurs și totuși uns procuror șef adjunct în Parchetul General

Procurorul Marius Voineag e mai tare decât Laura Codruța Kovesi. Pare că e mai multă nevoie de el decât a fost de cea care a acceptat celebrele protocoale. Fac și o precizare importantă: nu-i contest pregătirea profesionalăprocurorului Voineag, talentul de a descoperi infractori, mari corupți. Aici e vorba de căile întunecate ale justiției, care pe unii îi duc sus în ierarhie, pe alții jos, pe unii îi transformă în îndatorați, în magistrați șantajabili, în personaje care, pentru o perioadă, se cred puternicii sistemului.

Istoria profesională a lui Marius Voineag înseamnă vreo 14 ani de activitate. La început, firesc, a fost un an avocat, apoi simplu procuror. În DIICOT a intrat în 2013, cu grad de tribunal, lucrând anchete economico-financiare.

În anul 2018, septembrie, când se derula puternic cazul Kovesi, a dat concurs pentru grad de curte de apel, dar a picat. În octombrie 2019, dă din nou examen și din nou pică. Apoi, ceea ce i s-a refuzat fostei șefe a DNA, procurorului Marius Voineag i s-a permis.

Începe seria delegațiilor pentru postul de conducere de la Ministerul Public/Parchetul General. La propunerea procurorului general Gabriela Scutea, CSM-secția de procurori îl deleagă pe procurorul Marius Ionuț Voineag, de la DIICOT în funcția de procuror șef adjunct Secția de urmărire penală și criminalistică. Hotărârea CSM poartă nr. 770 din 28 iulie 2020. Acolo, la fila 2 se menționează că procurorul Voineag „are temporar, pe perioada numirii la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Vedeți ce ușor a apărut gradul față de situația procurorului general al României Laura Kovesi? Două concursuri picate… niște amintiri urâte!

Prima delegare în funcția de procuror șef adjunct la Parchetul General (înlocuindu-l pe celebrul procuror Cristian Lazăr) a început cu data de 10.02 .2020, pentru o perioadă de 6 luni. Apoi, din 6 în 6 luni, conform evidenței Ministerului Public, procurorului DIICOT i se prelungește delegația, ultima informare fiind din septembrie 2021 când i s-a prelungit delegația până în 10 februarie 2022. Doar că între timp, CSM a zis să rezolve definitiv situația.

Prin hotărârea Secției de procurori a CSM, consemnată pe ordinea de zi din 26 oct 2021, procurorul Marius Voineag este numit pe o perioadă de 3 ani pe postul pe care îl ocupa de la începutul anului 2020. Fără concurs de grad luat, că examenele picate nu se pun.

Ar fi interesant să ne spună profesorul de drept Tudorel Toader ce părere are că în acest caz n-a mai operat legea invocată în cazul Kovesi. La fel de interesantă ar fi și motivarea pe care ne-ar oferi-o și Gabriela Scutea, cea care l-a propus pentru acest post pe procurorul Voineag și a rămas consecventă în alegere și după ce procurorul nu a reușit să promoveze concursul.

Dar și mai interesant ar fi să ne comunice un profesionist în drept, dacă procurorul șef adjunct, neavând grad cum zicea legea în cazul Kovesi, va putea să avizeze urmăriri penale fără să fie lovite de nulitate. Iar aici mă gândesc și la recentele dosare ale lui George Simion și Diana Șoșoacă, care sunt în lucru în secția pe care o conduce.

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.