Tribunalul București a luat o decizie istorică. DNA găsită bună de plată. Acuzațiile sunt deosebit de grave

Tribunalul București a luat o decizie istorică. DNA găsită bună de plată. Acuzațiile sunt deosebit de grave Sursa: arhiva EVZ

Tribunalul Bucureşti a acuzat DNA ca i-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie procurorului Liviu Tudose, fostul șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești. Instanţa obligă anticorupția să-i plătească acestuia daune morale într-o sumă uriaşă.

Magistrații au decis că procurorii anticorupţie nu au păstrat în siguranţă date din dosarul lui Tudose şi au făcut posibilă „scurgerea" către presă a unor informaţii care „induceau nu doar ideea de vinovăție, dar si aceea a unei arestări sigure".

Decizia este una istorică cu atât mai mult cu cât în acea perioada DNA-ul condus de Laura Codruța Kovesi a avut în România imaginea unei instituţii „icoană” căreia nimeni şi nimic nu-i poate contesta deciziile şi măsurile. Ani de zile, DNA-ul aproape substituise rolul judecătorilor și dădea verdicte „pe surse” încă de când începeau anchetarea diverselor ținte. Acum însă judecătorii pot devoala filmul și metodele linșajului prin care diverse personaje ajungeau pur și simplu sa fie ridicate de pe strada de către procurorii DNA, scrie Lumea Justiției.

DNA bună de plată pentru abuzurile săvârșite

În 24 noiembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a hotărât că DNA trebuie să-i plătească lui Liviu Tudose daune morale în valoare de 25.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea comunicatelor şi a informaţiilor privind dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea şi Cerasela Raileanu de la DNA Ploieşti, prin care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de luare de mită şi folosire, în mod direct sau indirect, de informaţii nedestinate publicităţii ori permiterea unor persoane neautorizate să aibă acces la acestea.

Ne puteți urmări și pe Google News

În ciuda infracţiunilor grave de care DNA îl acuza, procurorul Liviu Tudose a fost achitat definitiv de instanţă. Fostul şef al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti ceruse suma de un milion de lei pentru drept daune morale.

Liviu Tudose a acuzat că procurorii anticorupţie i-au încălcat prezumţia de nevinovăţie, dreptul la imagine şi dreptul la viaţă privată, prin comunicatele oficiale şi informaţiile defăimătoare oferite în mod abuziv jurnaliştilor, ceea ce a dus la dus la un linşaj mediatic, notează sursa citată.

Judecătorul Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucureşti a decis că în spaţiul public au fost „scurse” de la DNA informaţii care dădeau ca sigure reţinerea şi arestarea lui Liviu Tudose, înainte ca acesta să fie audiat, informaţii ce induceau ideea de vinovăţie.

Încălcări grave ale legii de către procurorii anticorupție

„Tribunalul reţine ca fapta ilicită imputată pârâtei DNA constă în divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală la această instituţie”, a precizat judecătorul Viorel Georgeana în sentinţa prin care a obligat DNA la plata unor daune morale către Liviu Tudose.

Instanţa a subliniat că DNA avea obligaţia de a păstra în siguranţă datele privind dosarul lui Liviu Tudose, dar scurgerea de informaţii în presă a avut drept consecinţă vătămarea dreptului la propria imagine, dreptului la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăție.

„Tribunalul, faţă de aspectele evocate mai sus, constată că încă înainte ca reclamantul să fie audiat la respectiva unitate de parchet, înainte de a afla acuzaţiile în integralitatea lor şi de a se putea apăra prin aceasta audiere, în spaţiul public s-au dat ca certe reţinerea şi chiar arestarea lui cu precizarea ca acest lucru va surveni ca urmarea a comiterii infracţiunilor relatate în comunicatul de presa nr. 336/VHI/3, prin referirea la ‘un magistrat’.

Tribunalul reţine ca fiind întemeiate argumentele reclamantului, în sensul că informaţiile care au ajuns în spaţiul public induceau publicului nu doar ideea de vinovăţie, dar şi pe aceea a unei arestări sigure (chiar înainte de reţinerea şi de audierea obligatorie în acel moment, potrivit codului de procedura penală), ştiut fiind faptul că reţinerea este o etapă premergătoare obligatorie arestării şi decizia privind o asemenea măsura nu poate fi luată decât după audierea obligatorie a persoanei cercetate, prin aprecierea coroborată a probelor din dosar”, a precizat judecătorul Tribunalului Bucureşti.