EVZ Special
Larisa Perde, corporatista care a renunțat la munca de birou pentru a promova muzica lăutărească
Din cuprinsul articolului
Liviu Mihaiu, realizatorul podcastului Condamnați la cultură, difuzat pe evz.ro și canalul de YouTube Hai România a avut-o invitată, azi pe Larisa Perde. Femeia care a avut curajul să-și urmeze pasiunea și să renunțe la munca dintr-o corporație. Reinventarea profesională a însemnat impresariatul lăutarilor și promovarea acestui gen muzical, după cum a povestit invitata lui Liviu Mihaiu.
Larisa Perde, corporatista care a renunțat la munca de birou pentru a promova muzica lăutărească
„Eu cred că e o legătură mai veche decât sunt eu pe pământul ăsta. Mi-aduc aminte când locuiam în Botoșani, mă duceam tot timpul, trăgeam să mă duc la o familie de romi. În mijlocul căreia mă simțeam ca într-o familie, furam de acasă mâncare să le duc, deși ei nu-mi cereau. Dar simțeam să vin și eu să contribui și mă duceam la prietena mea, Trifina, și mâncam în bucătărioara lor mică, tatăl era pescar, venea cu peștele acasă, făceau mămăligă, mama ei vindea semințe. Și simțeam acolo așa că sunt în mijlocul unei familii ancestrale, zic eu cu mintea de acum, atunci simțeam că mă regăsesc”, a povestit Larisa.
Nu regretă experiențe din perioada corporatistă: „A fost o super școală. Deci, plecasem din corporație că îmi căutam ceva. Și am intrat în lumea lăutarilor lansând o carte de memorii scrisă de Nea Costel Trompetistul, anii de glorie ai muzicii lăutărești.”
O lansare de carte care n-a avut succes
Lansarea cărții a fost un fiasco din punct de vedere al participării publicului, așa că Larisa Perde s-a ambiționat. „Un lăutar care să scrie, și să scrie și o carte de memorie, e un lucru mare. La vremea respectivă nu venise nimeni la lansarea dumnealui. Și eu, cu privirea mea de om de comunicare din corporație, care reușea să strângă o sumedenie de jurnaliști pe acea vreme, la o lansare de margarină, de exemplu, mi-am zis că aici e o comoară. Și nu vine nimeni să o vadă. Și am intrat treptat în lumea asta. și m-am simțit din nou ca într-o mare familie.”
Progresul în noua profesie, cea de impresar al lăutarilor s-a concretizat repede. „L-am cunoscut pe Caliu, sunt prima impresară a lui Caliu și prima româncă. L-am cunoscut într-o perioadă grea pentru el. Pentru că se întorsese pentru că Stefan Caro, managerul lor și co-fondatorul lor era bolnav și practic un artist care cunoscuse gloria la nivel inernațional se întorsese acasă la Clejani și nu mai avea cântări.
Cum l-a cunsocut pe Caliu
Și l-am întâlnit. Și mi-aduc aminte o energie sexuală care s-a declanșat și în mine și în toți oamenii din jur și când zic sexuală mă refer la viață, că sexualitatea e mult mai mult decât ce credem noi că e. Și zic, mamă, ce lume aici, ce vii ne face să ne simțim.
Caliu mi-a propus să le fiu manager. Am zis, doar nu-s nebună să mă apuc să lucrez cu o haită de lăutari și iată că am fost suficient de nebună și am atins tot ce mi-am propus cu taraful lui Caliu, pe care l-am fondat. I-am scos din nou în străinătate și am ajuns până în Australia și Noua Zeelandă. Am înregistrat un album”, a mai povestit impresara.
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
