Judecătoarea Liana Arsenie, președinte al CAB, le-a tras cascheta pe ochi tablagiilor de la Recorder

Sursa: EVZ

La vederea filmului de propagandă didactico-securistică „Justiție capturată” realizat de „Recorder” electoratul cu viziuni tefeliste a mușcat cu tot cu debarcader. Cei interesați de reîntoarcerea vremurilor în care Justiția producea victime pe centura de siguranță a Statului Paralel, Laura Codruța Kovesi, Monica Macovei, Vasilică Dănileț și alte cristineguseth au sărit să aplaude. Nu au lipsit decât generalul SRI Florian Coldea și procurorul Zdreanță. Ar mai fi dorit toți încă o tură, că bine le-a mai fost.

La fel, au prins a se veseli și deontologii consacrați în vremea Binomului SRI-DNA de deșănțarea cu care făceau apologia crimelor comise.

Fiece dosar trucat deschis împotriva unui indezirabil la ordinul șefilor celor două instituții devenite stat în stat, generalul Florian Coldea și procurorul Laura Codruța Kovesi, le provoca veritabile orgasme atât acestor căzături de presă, cât și gardienilor din societatea civilă a lui Soros.

Din capul locului, mi-a fost clar că principalul scop pentru care a fost scoasă pe piață o asemenea caricatură propagandistică a fost în primul rând resuscitarea Binomului SRI-DNA, exact de către cei care l-au compus și sprijinit. Alte motive, deloc mai lipsite de importanță, ar mai fi încercarea de salvare a generalului Florian Coldea, relativ recent trimis în judecată, bașca numirile pe care Nicușor Dan urmează să le facă la vârful serviciilor de informații și al parchetelor.

De asemenea, mi-a fost clar din prima că cei de la „Recorder” au aplicat o metodă simplă de manipulare a celor mai slabi de îngeri, ca să nu le zic direct proștilor utili. Aceea prin care strângi la un loc opiniile câtorva nemulțumiți și eviți orice alt punct de vedere dintr-o mulțime, oricât de numeroasă ar fi ea. Astfel, transmiți ideea că sentimentul general este acela al minorității selectate. În cazul de față, opiniile atent selectate ale unor nostalgici după bunele vremuri în care Justiția era la cheremul Binomului.

Ideea principală a făcăturii „Recorder” a fost existența unei metode prin care Curtea de Apel București ar fi făcut scăpați fel de fel de infractori.

Metoda, potrivit „Recorder”, ar fi devenit un veritabil fenomen, care ar fi constat în tergiversarea cu rea-credință a unor dosare până la împlinirea termenelor de prescripție.

Multe milioane de români au devenit astfel convinși că la nivelul Curții de Apel București s-a constituit un fel de cooperativă. Una care prin diferite tertipuri amână, și amână, și tot amână dosare, până la prescrierea faptelor penale comise de cei pe care astfel magistrații i-ar face scăpați. Dacă nu ai nicio idee despre ce și cum în instanțe, poți crede așa ceva. Îți poți imagina că este ca și cum o vânzătoare ar dosi o vreme o bluză care îi place, ca să o cumpere ieftin în momentul reducerilor de prețuri.

Pentru cei care au un aparat critic ceva mai dezvoltat, adică ceva mai multă minte, minciuna celor de la „Recorder” a sărit în ochi cu forța unui pumn plasat ghiolbănește. Desigur, acestora le lipseau datele, cifrele și statisticile imparabile. A fost însă doar o chestiune de timp ca ele să apară. Odată apărute, cristineleguseth, dănileții, koveșii și chirilii, bașca deontologii, nu au mai scos o vorbă. A fost momentul în care judecătoarea Liliana Arsenie, președinte al Curții de Apel București, a demontat pe rând cu probe verificabile,  toate mizeriile pe care s-a construit materialul „Recorder”, într-o „Informare publică” apărută zilele trecute .

În Informare, se arată printre altele, că nu poate fi sub nicio formă vorba despre existența unui val de dosare tergiversate în vederea prescripției, din moment ce 86,36% dintre dosarele de corupție ajunse pe rolul Curții de Apel București erau prescrise la momentul sesizării instanței. Și mai clar, spre ridicolul absolut al celor de la Recorder, doar în 3(trei) dosare de corupție a intervenit prescripția în cursul judecății la CAB. În primul dosar, prescripția a intervenit la 9 zile, în următoarele două, la 3 și la 5 luni. Cu alte cuvinte, instanța a fost sesizata cu cauze aflate deja în buza termenului legal.

În final, spre conformitate, reproducerea integrală a Concluziei documentului întocmit de judecătoarea Liliana Arsenie, președintele Curții de Apel București:

„Informare publică – Concluzie”

Curtea de Apel București își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a legii și a standardelor de integritate. Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar, situații inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă 218 judecători.

Astfel, în 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:

-în 39,9% din cazuri pentru integrarea în activitate a judecătorilor nou veniți: 144 situații;

-în 15,2% din situații pentru pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare (55 situații);

-14,7% - promovări în carieră (53 modificări);

-13,3% dintre modificări au fost impuse de reluarea activității după concedii de maternitate, alte astfel de situații obiective (48 cazuri);

-11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații (41 modificări); 5,5 % detașări - 20 situații.

În ceea de privește prescripția răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%), iar în singurele 3 cauze în care prescripția a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instanței. Prescripția a fost efectul vechimii dosarelor, chiar și de 8–10 ani de la data faptelor, nu al activității instanței.