Ionuț Dumitru: Măsurile luate ar trebui să reducă deficitul bugetar la aproximativ 6%
- Andreea Răzmeriță
- 16 septembrie 2025, 17:37
Sursă foto: Captură de ecran YoutubeConsilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, economistul Ionuț Dumitru, a declarat la Digi24 că, „în mod normal”, în perioada următoare nu ar trebui discutate noi majorări de taxe, având în vedere că anumite impozite, în special cele pe consum, au crescut deja „substanțial”. El a adăugat că este important să fie analizat impactul pachetului fiscal 1, intrat în vigoare la 1 august.
Ionuț Dumitru afirmă că noile majorări de taxe nu ar trebui luate în calcul pe termen scurt
Economistul a explicat la Digi24 că, înainte de orice discuție despre noi creșteri de taxe, trebuie analizat impactul pachetului fiscal I, intrat în vigoare după 1 august, care include majorări de TVA și accize.
Acesta a adăugat că măsurile implementate până acum ar trebui să fie suficiente pentru a aduce deficitul bugetar „în zona lui 6%”.
Inflația ar trebui să scadă din octombrie
Economistul Ionuț Dumitru a explicat că efectele măsurilor fiscale luate se vor vedea „după ce se vor publica datele, la sfârșitul lunii octombrie”. Potrivit prognozelor BNR, vârful inflației în acest an este așteptat între septembrie și octombrie, după care aceasta va urma un „trend descendent”.

inflatie / sursa foto: dreamstime.com
Dumitru a adăugat că, deși pentru câteva luni inflația va rămâne ridicată, estimativ între 9 și 10%, anul viitor se preconizează o scădere mai rapidă. Aceasta va fi posibilă pe măsură ce efectele creșterii TVA se vor atenua, iar impactul pe baza efectelor de referință se va diminua în inflația anuală.
Datoria publică în creștere amenință spațiul bugetar
Potrivit economistului, la deficite de peste 9%, „pericolul este uriaș”. Datoria publică continuă să crească rapid, chiar și în scenariile în care deficitul se reduce în anii următori. Aceasta va pune presiune suplimentară asupra bugetului, limitând resursele disponibile.
Dumitru a explicat că majorarea datoriei implică dobânzi mai mari, care ajung la aproximativ 3% din PIB, comparativ cu 1% acum câțiva ani. Cheltuiala cu dobânzile este obligatorie și restrânge și mai mult spațiul bugetar. Potrivit economistului, reducerea deficitului devine mai dificilă, iar situația financiară a statului se complică.