Granița cu Ucraina devine fortăreață, după ce MApN a decis să întărească flancul estic

Armata romana. Sursa foto: MaPN

Zona Dunării și estul României au devenit, în ultimii aproape patru ani, un spațiu aflat sub presiune constantă din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Potrivit datelor oficiale, peste 70 de atacuri au avut loc în proximitatea graniței fluviale, iar cel puțin 14 incidente confirmate au presupus pătrunderea unor drone rusești în spațiul aerian al României. Este o realitate cu care trăiesc zilnic locuitorii din Dobrogea și care a forțat Armata Română să își regândească și să își extindă dispozitivul de apărare.

Ministerul Apărării Naționale a decis dislocarea suplimentară de trupe și tehnică militară modernă în apropierea graniței cu Ucraina, în special în județele din estul țării. Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre și al riscului ca unele dintre aceste aparate de zbor să ajungă, accidental sau nu, pe teritoriul României.

Ministrul Apărării admite public existența riscului ca dronele să ajungă în zone locuite

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, în funcție de evaluările strategice, în viitor ar putea fi dislocate și mai multe trupe în zonă. Deși desfășurarea de forțe este una amplă, oficialul admite deschis că nicio țară nu poate elimina complet riscul unui atac cu drone, mai ales în contextul actualului conflict din regiune.

Într-un interviu acordat la 24 de ore după cea mai recentă alertă aeriană, ministrul a explicat că Armata Română mărește treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din estul țării. Este vorba despre zeci de cadre militare, sisteme radar și tunuri antiaeriene GEPARD, capabile să țintească și să lovească dronele utilizate de Federația Rusă. Chiar și așa, Miruță subliniază că riscul nu poate fi eliminat complet.

Oficialul a explicat că există o diferență majoră între situația în care o dronă scapă de sub control și explodează în zonele nelocuite din Delta Dunării și scenariul mult mai grav în care un astfel de aparat ajunge în mijlocul unei localități.

Armata Română își regândește pozițiile și strategia

Tocmai pentru a reduce probabilitatea celui de-al doilea scenariu, Armata Română își repoziționează constant tehnica și personalul, în funcție de analiza riscurilor.

„— Mărim dispozitivul din zonă.

— În Tulcea?

— În zonă!

— Dobrogea?

— În zonă!

— Și cu personal, și cu tehnică sau și, și?

— Și, și! Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi. Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”, a declarat Radu Miruță.

De ce unele drone nu sunt detectate de radare, chiar și cu tehnologie modernă

Pentru prima dată de la începutul războiului, un oficial de rang înalt din Ministerul Apărării a recunoscut public că Armata Română nu poate detecta toate dronele lansate de Rusia. Explicația ține de caracteristicile tehnice ale acestor aparate, dar și de particularitățile geografice ale României.

Potrivit ministrului Apărării, unele drone sunt construite din materiale precum spuma sau cartonul, ceea ce le conferă o suprafață de reflexie extrem de redusă. În astfel de cazuri, unda radar este absorbită și nu se mai întoarce către sistemul de detecție, făcând aparatul practic invizibil. Acest tip de tehnologie nu este specific doar României, ci reprezintă o problemă întâlnită la nivel global.

Un alt factor important este relieful. Spre deosebire de Marea Neagră, unde suprafața plană permite o detecție aproape completă a obiectelor zburătoare, zonele cu relief variat pot crea așa-numite „umbre radar”. La anumite altitudini, dronele pot deveni parțial sau complet invizibile pentru sistemele de supraveghere.

Incidentul din Vrancea a arătat limitele reale ale sistemelor de apărare

Ultimul incident grav a avut loc la finalul săptămânii trecute, când o dronă rusească s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Armata a aflat despre incident după ce o femeie a sunat la 112, alertată de resturile aparatului de zbor descoperite pe proprietate.

Casa nu era locuită permanent, iar proprietara venea doar periodic pentru curățenie. Din fericire, nu au existat victime sau pagube semnificative. Aparatul de zbor nu fusese detectat de radarele Armatei, iar autoritățile nu pot stabili cu exactitate momentul în care drona s-a prăbușit.

Acest caz a demonstrat, în mod concret, că există situații în care dronele pot traversa spațiul aerian fără a fi observate, mai ales atunci când zboară la joasă altitudine și sunt construite din materiale greu detectabile.

Armata Română reacționează zilnic la alerte aeriene, uneori de mai multe ori pe noapte

Ministrul Apărării a oferit și detalii despre modul în care funcționează sistemul de reacție al Armatei Române. El a explicat că primește alerte aeriene de câteva ori pe noapte, iar în funcție de evaluarea fiecărei situații se iau decizii diferite.

În unele cazuri, sunt ridicate avioane de vânătoare F-16 pentru misiuni de interceptare, iar în altele sunt activate sistemele de apărare de la sol, menite să oprească sau să descurajeze amenințările. Oficialul a subliniat că faptul că astfel de incidente nu ajung zilnic în spațiul public este rezultatul muncii continue a Armatei, nu absența pericolului.

„Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot.

Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce. O altă situație este cea a zonelor de relief. Ca să poți prinde un obiect zburător, trimiți un fascicul care se lovește de ceva și apoi se întoarce. România are un relief care nu este neapărat plan. Pe Marea Neagră se vede absolut tot.

În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina. În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile. Faptul că știri de acest tip nu apar în fiecare zi se datorează faptului că Armata își face foarte bine treaba. Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte.

Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, spune ministrul Apărării.

Sistemul american MEROPS completează apărarea antiaeriană a României

Pe lângă capacitățile proprii ale Armatei Române, militarii americani au operaționalizat în România și sistemul MEROPS. Acesta utilizează inteligență artificială pentru a detecta dronele rusești și lansează, la rândul său, drone interceptoare.

MEROPS este conceput tocmai pentru a acoperi golurile din apărarea antiaeriană clasică, fiind capabil să identifice aparate de zbor fără componente metalice și care operează la altitudini foarte mici. Potrivit informațiilor oficiale, acest sistem poate funcționa complementar cu radarele și tunurile antiaeriene existente, crescând semnificativ șansele de detectare și neutralizare.