Erupții solare. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Noile simulări efectuate de specialiști în fizica spațială indică faptul că următoarea furtună solară ar putea provoca perturbări fără precedent în rețelele de comunicații și infrastructura energetică. Exploziile provenite de la Soare ar putea afecta sateliții, sistemele GPS și rețelele electrice, lăsând milioane de oameni temporar fără conexiune la internet și alte servicii de urgență, potrivit livescience.com.
Furtuna solară care ar putea paraliza lumea. Ce arată ultimele simulări îngrijorătoare
Cercetătorii avertizează că impactul ar putea fi mai grav decât orice scenariu similar de până acum, subliniind necesitatea unor măsuri preventive imediate. Simulările sugerează că, în lipsa unor intervenții rapide, societatea modernă, dependentă de tehnologie, s-ar putea confrunta cu izolare totală și perturbări semnificative în viața de zi cu zi.
Mai exact, noile simulări realizate de Agenția Spațială Europeană (ESA) avertizează că următoarea superfurtună solară ar putea provoca distrugeri masive tuturor sateliților aflați pe orbită în jurul Pământului. Specialiștii subliniază că un astfel de eveniment nu mai este o chestiune de „dacă”, ci doar de „când”.
Potrivit studiilor, o furtună solară de amploarea celei din 1859, cunoscută drept evenimentul Carrington, ar putea afecta grav infrastructura spațială modernă, generând pierderi economice semnificative și perturbări tehnologice pe scară largă.
Erupția solară din 1859 a afectat câmpul magnetic al Pământului timp de aproape o săptămână
Evenimentul din 1 septembrie 1859 a fost consemnat de astronomul britanic Richard Carrington, care a observat o explozie intensă provenind de la o pată solară uriașă, comparabilă ca dimensiune cu planeta Jupiter.
Această erupție solară a declanșat o furtună geomagnetică extrem de puternică, care a afectat câmpul magnetic al Pământului timp de aproape o săptămână și a creat aurore spectaculoase vizibile chiar și în zone tropicale.
Experții avertizează că, odată cu dependența crescândă de sateliți pentru comunicații, navigație și monitorizarea vremii, un astfel de fenomen solar ar putea avea consecințe dramatice, făcând prevenirea și pregătirea mai importante ca niciodată.
Erupții solare. Sursa foto: Wikipedia.
Ce se va întâmpla la următoarea erupție solară. Scenariu care îți dă fiori
O serie recentă de simulări realizate de Agenția Spațială Europeană (ESA) arată că, dacă un eveniment solar major s-ar produce în prezent, impactul asupra societății moderne ar fi extrem de grav, din cauza dependenței masive de tehnologie, atât pe Terra, cât și în spațiu.
Exercițiile au fost organizate de cercetători din mai multe departamente ale ESA, la Centrul European de Operațiuni Spațiale din Darmstadt, Germania. Potrivit scenariului testat, o erupție solară de magnitudine X45, de circa cinci ori mai puternică decât cea mai intensă erupție a actualului ciclu solar, izbucnește brusc și trimite un flux puternic de radiații către Pământ fără avertisment.
La aproximativ 15 ore după acest prim val, un nor gigantic de plasmă, cunoscut sub denumirea de ejecție de masă coronală (CME), lovește planeta cu o viteză de peste 7,1 milioane km/h, declanșând o furtună geomagnetică comparabilă cu celebra furtună Carrington din secolul XIX.
Cantitatea masivă de energie emisă de Soare ar putea pune în pericol toți sateliții aflați pe orbită
Deși atenția cercetătorilor s-a concentrat inițial pe protecția satelitului Sentinel-1D, simulările au scos la iveală și modul în care întreaga constelație de sateliți aflați pe orbită globală ar reacționa la un eveniment de amploarea celui denumit Carrington.
„Cantitatea masivă de energie emisă de Soare ar putea pune în pericol toți sateliții aflați pe orbită”, a avertizat Jorge Amaya, coordonatorul modelării vremii spațiale la ESA, într-un comunicat oficial.
„Satelitul aflat pe orbite joase beneficiază de protecția oferită de atmosferă și de câmpul magnetic al Pământului, însă o explozie comparabilă cu evenimentul Carrington ar fi extrem de periculoasă pentru orice navă spațială”, a mai declarat Jorge Amaya.
Exercițiul a identificat trei amenințări majore pentru sateliți:
Primul este valul inițial de radiații emis de erupția solară, capabil să dezactiveze temporar sau definitiv sateliții aflați dincolo de protecția câmpului magnetic terestru.
Al doilea pericol este un val ulterior de radiații care ar putea perturba sistemele de navigație și crește riscul de coliziuni între obiectele aflate pe orbită.
În fine, cea de-a treia amenințare este reprezentată de ejectarea de masă coronală (CME), ce provoacă extinderea atmosferei superioare, absorbind energia furtunii solare și afectând funcționarea sateliților.
Auroră boreală. Sursa foto: Wikipedia
Umflarea atmosferică este probabil cel mai periculos aspect al acestei triple amenințări
Umflarea atmosferică reprezintă probabil cea mai gravă componentă a acestei triple amenințări spațiale, deoarece poate crește rezistența sateliților cu până la 400%, trimițând navele spațiale înapoi către Pământ, unde fie se vor dezintegra în atmosferă, fie se vor prăbuși pe suprafața planetei.
Impactul unui astfel de fenomen nu este doar teoretic. În mai 2024, o furtună geomagnetică record, cea mai puternică din ultimele două decenii, a luminat cerul nordic cu aurore boreale spectaculoase și a oferit un exemplu clar al efectelor reale asupra tehnologiei.
Aceasta a scos temporar din funcțiune mai mulți sateliți aflați pe orbita joasă și a perturbat semnificativ sistemele GPS, afectând utilajele agricole și provocând pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari fermierilor americani.
Totuși, aceste daune par minore comparativ cu posibilele efecte ale unei furtuni de amploarea celei Carrington. Un studiu realizat în 2013 privind impactul asupra rețelelor electrice din SUA estima pagube de până la 2,6 trilioane de dolari. Societatea Planetară atrage atenția că repercusiunile globale ale unui astfel de eveniment ar putea depăși cu mult capacitatea noastră de a le înțelege sau cuantifica.
Experții avertizează că o furtună solară de proporțiile celebrei Carrington nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”.
„Mesajul principal este că nu ne întrebăm dacă se va întâmpla, ci când se va întâmpla”, a explicat Gustavo Baldo Carvalho, specialist în operațiuni spațiale și coordonator al simulărilor Sentinel-1D.
Studiile sugerează că astfel de evenimente majore apar, în medie, o dată la 500 de ani, ceea ce ridică probabilitatea ca o furtună similară să afecteze planeta noastră în acest secol la aproximativ 12%.
Chiar dacă exercițiile recente arată că pregătirea noastră pentru astfel de scenarii extreme este încă limitată, oamenii de știință speră că vor spori capacitatea de răspuns în cazul unui astfel de eveniment.
„Simularea unei asemenea furtuni se aseamănă cu predicția impactului unei pandemii. Vom înțelege pe deplin efectele doar după ce evenimentul va avea loc, dar trebuie să fim pregătiți și să avem planuri de reacție în orice moment”, a subliniat Amaya.
Experții atrag atenția că, pe măsură ce timpul până la următoarea megafurtună crește, costurile vor fi tot mai mari. Până în 2050, se estimează că numărul sateliților aflați pe orbită va fi de cel puțin zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar amplifica impactul unei furtuni de această magnitudine.
