Extrema stângă din Europa e pe val, cu tot cu violența politică. Tinerii, cei mai atrași de aceste mișcări extremiste

După ce extrema dreaptă din Europa a crescut considerabil, acum a venit momentul ca extrema stângă să atragă tot mai mulți votanți, scrie The Wall Street Journal. Unii alegători se îndreaptă spre stânga, impulsionând partide care păreau muribunde în urmă cu doar câțiva ani, arată sondajele și alegerile recente. Centrul se luptă acum să limiteze provocările atât din partea dreptei, cât și a stângii.

Tinerii urbani, cei mai înclinați spre extrema stângă

Schimbarea este cea mai pronunțată în rândul alegătorilor mai tineri și în zonele urbane. Printre factorii determinanți se numără anxietatea cu privire la locuințele inaccesibile și creșterea economică lentă, precum și creșterea sentimentului anti-american, furia întreținută față de atacul Americii asupra Iranului sau războiul antiterorist al Israelului în Gaza și scăderea încrederii în partidele centriste pentru a rezolva marile probleme ale zilei, potrivit analiștilor și sociologilor.

În unele țări, această tendință s-a tradus în procente mai mari și victorii electorale. În altele, inclusiv în țări precum Franța și Italia, unde stânga radicală stagnează electoral, violența de extremă stângă a crescut.

Desigur, partidele de dreapta și de extremă dreapta aflate la început de drum rămân o forță formidabilă, adesea conducând sondajele în cele mai mari țări din Europa. Dar opoziția din partea stângii extreme a început să remodeleze tabla de șah politică, modificând discursul grupurilor mai consacrate.

Atracția populistă de extremă stânga

În Marea Britanie, Partidul Verde a urcat în sondaje după ce s-a reinventat ca o mișcare populistă de extremă stânga. Acesta dorește să naționalizeze utilitățile, să legalizeze drogurile, să se retragă din NATO, să primească solicitanții de azil, să impoziteze puternic proprietarii privați și este profund critic față de războiul Israelului contra teroriștilor Hama din Gaza.

Partidul, marginal acum un an, a primit recent un impuls în sondaje, unul dintre acestea afișându-l chiar pe locul al doilea, imediat după Reform UK, partidul anti-imigrație condus de Nigel Farage. Luna trecută, Verzii au câștigat alegerile atent urmărite într-o zonă muncitorească din nordul Angliei, pe care Partidul Laburist, aflat la guvernare, le-a deținut timp de aproape un secol.

Avans al foștilor comuniști în Germania

În Germania, Die Linke, sau Stânga, succesorul fostului partid comunist de guvernământ din Germania de Est, a înregistrat o creștere vertiginosă a audiențelor în perioada premergătoare alegerilor generale de anul trecut. Sprijinul pentru acest partid de extremă stânga este acum de peste 10% în majoritatea sondajelor, chiar după SPD și Verzi, ambele tot de stânga, și peste rezultatul electoral din 2025.

Grupul se prezintă ca un bastion împotriva Alternativei pentru Germania (AfD). Dar „ceea ce îi animă cu adevărat pe susținătorii noștri sunt problemele economice: nedreptatea socială, costul vieții și, în special, nivelul chiriilor”, a declarat Elif Eralp, candidata partidului la Berlin, care are șanse mari să devină primul primar de extremă stânga al orașului.

Partidul a cerut ajutoare sociale mai mari, un impozit pe avere, chirii mai mici și o vârstă de pensionare mai mică pentru unii lucrători. Eralp a spus că își modelează campania, concentrată pe campania electorală din ușă în ușă, după modelul primarului de extrema stângă radicală al orașului New York, Zohran Mamdani.

Printre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, foștii comuniști au fost cel mai popular partid la alegerile de anul trecut și rămân și astăzi, potrivit unui sondaj recent Forsa. La Berlin, este la egalitate cu SPD și Verzii înaintea alegerilor statale din septembrie. „Ceea ce vedem este renașterea stângii clasice”, susține Manfred Güllner, fondatorul grupului de sondaje Forsa. „A depășit originile sale (est-germane) și a umplut un vid, de aceea se dovedește atât de atractivă pentru tineri.”

Violența partidelor de stânga

La marginea politicii parlamentare, grupurile violente de stânga au revenit și ele în prim-planul vieții publice.

În ianuarie, Germania a dezvăluit măsuri de combatere a grupurilor teroriste de extremă stânga în urma unui atac de incendiere asupra rețelei electrice din Berlin, care a lăsat aproximativ 100.000 de oameni și mii de afaceri fără energie electrică și încălzire timp de zile întregi, în mijlocul unei perioade de frig.

Grupul clandestin Vulcan, care a revendicat responsabilitatea pentru atacurile de sabotaj din 2011, a declarat că a comis atacul. Oficialii de securitate germani au declarat că consideră că afirmația este autentică și că nu au dovezi că Rusia se află în spatele incendiului.

„Ne înarmăm pentru lupta împotriva extremismului de stânga”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, după ce Berlinul a oferit o recompensă de 1 milion de euro, echivalentul a aproximativ 1,16 milioane de dolari, pentru informații care să găsească vinovații.

Violențe politice comise de activiștii de stânga în Franța

În Franța, o uniune laxă de partide de extremă stânga a câștigat în mod surprinzător primul loc la alegerile legislative anticipate din Franța din 2024. De atunci, însă, principalul partid de extremă stângă radicală din țară, France Insoumise, și-a văzut vedeta decăzând din cauza acuzațiilor că partidul încurajează violența.

Luna trecută, activiști dintr-un grup de extremă stânga radicală, așa-zis „antifascist”, fondat de un parlamentar France Insoumise, au fost acuzați preliminar de crimă și complicitate la crimă pentru uciderea în bătaie a unui activist de dreapta în vârstă de 23 de ani.

Stânga moderată din Germania și Regatul virează spre stânga extremă

În întreaga Europă, extrema stângă este în general prea fragmentată și nu are sprijinul de care ar avea nevoie pentru a intra la guvernare.

Exasperați de nivelurile scăzute de creștere economică din ultimele două decenii, alegătorii britanici sunt din ce în ce mai deschiși la experimente cu noi mișcări politice, în special la nivel local, spune Anand Menon, profesor de politică europeană la King's College London. Însă nu este deloc clar dacă ar susține una dintre ele într-un vot național, a adăugat el.

Totuși, frustrarea economică de care a profitat extrema stângă se resimte dincolo de aceste grupuri. După alegerea lui Mamdani, unii strategi de centru-stânga au cerut partidelor lor să valorifice protestul și să-și radicalizeze discursul.

În Regatul Unit, prim-ministrul laburist Keir Starmer s-a concentrat pe menținerea suportului alegătorilor anti-imigrație din clasa muncitoare, printr-o strategie de promovare a legii și ordinii care vizează combaterea Reform UK. Deocamdată, el menține această abordare, dar mai mulți parlamentari din partidul său îl împing să se mute spre extrema stângă radicală.

În Germania, președinta SPD și ministrul Muncii, Bärbel Bas, a adoptat mai multe puncte de discuție de extremă stânga despre creșterea impozitelor pentru bogați și izolarea plăților sociale de reducerile bugetare.