Exclusiv. Ștefan Popescu: Faptul că România apare în raportul recent din SUA poate fi un eșec de politică externă

Un raport recent al unui comitet din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, care acuză Uniunea Europeană de ingerințe în procesele electorale din mai multe state membre, inclusiv România, a stârnit reacții puternice la București.

În contextul creat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, documentul a fost rapid interpretat drept o critică directă la adresa României și a modului în care instituțiile europene ar fi influențat viața politică internă.

Pentru analistul de politică externă Ștefan Popescu, România nu este subiectul central al documentului, ci mai degrabă un caz secundar într-o dispută mult mai amplă dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

„Principala chestiune este că România nu este vizată în sine. Este citată România, dar raportul reflectă, în primul rând, o dispută ideologică, economică și strategică între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană”, explică Ștefan Popescu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.

Locul plin de legende din munții României. De ce sunt turiștii străini fascinați

Ninsori, viscol și oscilații termice în România. Episod de iarnă târzie urmat de o încălzire temporară

Alegeri. Sursa Foto: AEP

Un raport cu miză geopolitică, nu electorală

Ștefan Popescu atrage atenția că discuția despre dovezi, deși legitimă, devine secundară în acest caz. Nu pentru că faptele nu ar conta, ci pentru că raportul nu a fost conceput ca un exercițiu de convingere a statelor vizate, ci ca un instrument într-o confruntare politică mai largă.

„Din păcate, suntem într-un punct în care dovezile contează mai puțin. Autorii acestui raport nu își vor schimba punctul de vedere dacă cineva din România le spune că nu au dreptate. Miza se află, de fapt, în altă parte”, spune analistul.

În această cheie, raportul apare mai degrabă ca o expresie a unei anumite viziuni americane asupra Uniunii Europene, viziune care nu este nouă și care se regăsește inclusiv în documente oficiale recente ale administrației de la Washington.

„Această perspectivă se regăsește, din păcate, și în unele documente strategice americane, inclusiv în noua strategie de securitate a Statelor Unite, care influențează poziționarea și acțiunile externe ale Washingtonului”, subliniază Popescu.

România și relațiile  bilaterale

Casa Albă / Sursa foto: Dreamstime.com

Chiar dacă nu este ținta principală, frecvența cu care România este menționată în raport nu este, în opinia analistului, lipsită de semnificație. Dimpotrivă, ea spune ceva esențial despre starea relației bilaterale dintre București și Washington.

„Faptul că România este citată de atât de multe ori arată stadiul relației bilaterale. Ne spune foarte mult despre capacitatea statului român, a decidenților politici și a noii puteri politice instalate la București de aproximativ nouă luni de a se face auzită la Washington”, afirmă Ștefan Popescu.

Problema, spune el, nu este doar una de imagine, ci de acces și de comunicare la nivel înalt. Capacitatea de a ajunge la vârful administrației americane și de a transmite mesajele corecte interlocutorilor potriviți devine crucială într-un context geopolitic tot mai tensionat.

„Acesta este elementul care ar trebui să ne producă îngrijorare. Avem cel puțin trei ani în care, la Washington, există o anumită percepție despre România. Trei ani sunt siguri. Ce va fi după, nu știm”, avertizează analistul.

Un tipar care se repetă

Raportul Congresului nu este, în viziunea lui Ștefan Popescu, un caz izolat. România a mai apărut în documente și discursuri oficiale americane recente, uneori în contexte controversate, ceea ce contribuie la conturarea unei imagini problematice în anumite cercuri de decizie.

„Avem și discursul vicepreședintelui Statelor Unite de la München, care a avut o audiență foarte mare. Indiferent dacă se bazează pe fapte reale sau nu, astfel de intervenții contribuie la formarea unei percepții despre România în anumite cercuri de la Washington”, explică el.

Această acumulare de referințe, chiar și indirecte, riscă să transforme România într-un instrument retoric într-o confruntare care o depășește.

Un eșec de politică externă?

Pentru Ștefan Popescu, adevărata dezbatere din România ar trebui să se mute din zona indignării și a apărării reflexe în zona analizei strategice.

„Marea miză a dezbaterilor de acum nu este doar dacă raportul are sau nu dovezi, dacă este corect sau incorect, ci capacitatea noastră de a transmite mesajele potrivite către interlocutorii potriviți”, spune el.

Din această perspectivă, simplul fapt că România este citată într-un astfel de document poate fi interpretat drept un semnal de alarmă pentru politica externă românească.

„Faptul că România apare în acest context poate fi considerat și un eșec de politică externă”, afirmă analistul, adăugând că soluția nu poate veni decât prin relansarea dialogului direct cu Washingtonul.

O miză care depășește un singur document

Analistul consideră că raportul american este mai degrabă un efect decât o cauză. Problema reală ține de capacitatea României de a-și gestiona relația cu principalul său aliat strategic într-un moment de reașezări globale majore.

„Centrul problemei nu este raportul în sine, ci relația noastră cu Statele Unite și incapacitatea noastră de a transmite coerent și eficient mesajele la Washington. Dacă se consolidează o anumită percepție negativă în anumite cercuri de acolo, consecințele pot fi serioase”, avertizează Ștefan Popescu.

Într-un context în care Statele Unite își reajustează prezența și prioritățile la nivel global, România riscă să plătească prețul tăcerii sau al comunicării defectuoase. „

Nu știu dacă România își permite să mai stea ani de zile fără un dialog real, la cel mai înalt nivel, cu Washingtonul”, conchide analistul.