De ani de zile, cercetătorii caută explicaţii cu privire la relația dintre somn și declinul cognitiv. Răspunsurile au fost evazive, deoarece este greu de știut dacă somnul insuficient este un simptom al modificărilor creierului care stau la baza demenței – sau dacă poate contribui efectiv la aceste modificări.

Somnul insuficient, asociat unui risc mai mare de demenţă?

Somnul de şase ore sau mai puţin pe noapte la vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani este asociat cu un risc mai mare de demenţă, potrivit unui nou studiu realizat pe aproape 8.000 de adulţi din Marea Britanie, monitorizaţi timp de peste 25 de ani.

Studiul, publicat marţi în jurnalul ştiinţific Nature Communications, relevă un risc mai mare cu 20-40% de demenţă la persoanele care dorm puţin, al căror somn are o durată mai mică sau egală cu şase ore pe noapte la vârste de 50 sau 60 de ani, comparativ cu cele care dorm şapte ore.

Această cercetare, care sugerează existenţa unei asocieri între durata somnului şi riscul de demenţă, fără a permite confirmarea unei relaţii cauză-efect, a fost realizată de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale (INSERM) din Franţa şi Universitatea din Paris, în colaborare cu University College London (UCL).

Şi totuşi, simptomele încep cu aproximativ 15 până la 20 de ani înainte ca oamenii să prezinte probleme de memorie

Cercetătoarea Séverine Sabia (Inserm/UCL) şi colegii săi au constatat, totodată, un risc mai mare cu 30% de demenţă la persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani care au dormit puţin în mod sistematic, indiferent de potenţialele lor probleme de sănătate de natură cardiovasculară, metabolică sau psihică (depresie), factori de risc pentru apariţia demenţei.

Pentru acest studiu, participanţii şi-au evaluat durata somnului de şase ori, în perioada cuprinsă între anii 1985 şi 2015. În 2012, aproximativ 3.900 dintre ei purtau de asemenea un ceas cu accelerometru, care înregistrează mişcarea în timpul somnului, pentru a verifica acurateţea estimările lor. Acest lucru a confirmat rezultatele privind riscul de a dezvolta demenţă pe o perioadă până în martie 2019.

De ce este mai important somnul în a doua parte a vieţii

„Studiul a găsit o asociere modestă, dar aș spune o oarecum importantă cu privire la riscul de demență”, a spus Pamela Lutsey, profesor asociat de epidemiologie și sănătate comunitară la Universitatea din Minnesota, care nu a fost implicată în cercetare. „Somnul scurt este foarte frecvent și, din această cauză, chiar dacă este modest asociat cu riscul de demență, poate fi important la nivel social. Somnul scurt este ceva asupra căruia avem control, ceva pe care îl puteți schimba”, a concluzionat expertul.

Sunt peste zece milioane de noi cazuri de demenţă, inclusiv boala Alzheimer, consemnate în fiecare an la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Somnul este frecvent afectat la pacienţii cu diagnosticaţi cu această problemă de sănătate. Însă, un număr tot mai mare de dovezi în urma studiilor ştiinţifice sugerează că obiceiurile de somn, înainte de instalarea demenţei, contribuie, de asemenea, la dezvoltarea bolii.

Aceste rezultate sugerează că somnul în a doua parte a vieţii ar putea juca un rol în sănătatea creierului. Astfel, se confirmă importanţa unei bune igiene a somnului pentru sănătate, potrivit INSERM. Viitoare studii pot indica dacă îmbunătăţirea obiceiurilor de somn ar putea contribui la prevenirea demenţei, notează nytimes.