Evenimentul Zilei > International > Problema din Turcia creează tensiuni interne și externe
Problema din Turcia creează tensiuni interne și externe

Problema din Turcia creează tensiuni interne și externe

Reacția furioasă a guvernului turc faţă de declarația comună a unor amirali turci în rezervă împotriva unei posibile modificări a Convenţiei de la Montreux readuce în prim plan controversele geopolitice legate de Strâmtorile Bosfor şi Dardanale.

Controlul asupra Strâmtorilor, adică asupra trecerii din Marea Mediterană în Marea Neagră, a fost secole întregi o problemă de importanţă strategică crucială. Și asta pentru că este vorba despre controlul asupra unuia dintre cele mai critice coridoare navale.

Regimul Strâmtorilor reglementat de Convenția de la Montreaux din 1936

Regimul actual al Strâmtorilor este reglementat de Convenţia de la Montreux din 1936. Este una dintre convenţiile încheiate la sfârșitul Campaniei din Asia Mică, după Tratatul de la Lausanne și formarea Turciei moderne, care datorită poziţiei geografice a ajuns în postura de a controla complet trecerea din Mediterana în Marea Neagră.

După negocieri intense, părțile semnatare (Bulgaria, România, Uniunea Sovietică, Turcia, Australia, Franța, Grecia, Italia, Anglia, Iugoslavia) au decis principiile de bază care guvernează Strâmtorile: Turcia păstrează controlul asupra Strâmtorilor și dobândește dreptul de militarizare a lor, dar în același timp, este consacrat dreptul de trecere liberă şi gratuită a navelor civile prin strâmtori.

Pentru navele de război ale ţărilor de la Marea Neagră, trecerea este liberă, cu o avertizare prealabilă și cu unele restricții. Pentru statele neriverane Mării Negre, au fost impuse mai multe restricții în ceea ce priveşte gabaritul și numărul de nave militare care ar putea trece, relatează RADOR, citând presa grecească.

Setul de bază al prevederilor a fost menținut în vigoare, cu excepția unor restricții suplimentare impuse de Turcia din motive de siguranță și protecție a mediului (după ce s-au produs accidente cu nave cisternă).

Marea Neagră a devenit o zonă crucială

În acest moment, în afară de Rusia, majoritatea țărilor fie sunt membre NATO, fie au o poziție pro-americană. Marea Neagră a devenit una dintre cele mai fierbinți zone ale „Noului Război Rece”, dacă luăm în considerare criza din Crimeea, în timp ce este evidentă dorința SUA și a aliaților lor de a face presiuni asupra Rusiei într-o regiune pe care aceasta o consideră foarte importantă și care este punctul de plecare al unei părți semnificative a forțelor sale navale.

Totodată, Turcia însăși se revendică din ce în ce mai mult ca o putere care încearcă să-şi etaleze forţa, iar controlul strâmtorilor este un domeniu cheie.

Noul canal şi noile întrebările legate de Convenţie

Lucrurile devin și mai complexe după decizia guvernului turc de a continua construcția unui nou canal de mari dimensiuni care va funcționa paralel cu Strâmtoarea Bosfor.

Istanbul Kanal, cu o lungime de 45 de kilometri, este probabil cel mai mare – faraonic am putea spune – dintre proiectele la care visează Recep Tayyip Erdogan. Mulți susțin că uriașul proiect va avea un impact ecologic negativ asupra regiunii extinse și va pune în pericol alimentarea cu apă a Istanbulului.

Primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu s-a opus proiectului, argumentând că ar fi de preferat ca fondurile să fie alocate pentru protecția antiseismică și pentru infrastructura Istanbulului. Însă guvernul insistă și susține că acest canal va genera venituri mari întrucât ar urma să fie impuse taxe de tranzit navelor.

Există reacții la posibila modificare a regimului strâmtorilor

Perspectiva schimbării statutului strâmtorilor, printr-o revizuire a Convenţiei de la Montreux, a generat destul de multă îngrijorare cu privire la unde ar putea duce acest lucru.

Rusia și-a arătat în diferite moduri reticența de a-şi da acordul.întrucât actualul regim îi garantează propriile drepturi ca țară riverană la Marea Neagră și impune restricţii împotriva unei posibile prezențe sporite a navelor de război din țări neriverane Mării Negre sau a navelor NATO.

Reacții ale diplomaților și ale militarilor

Poziția oficială a Ankarei este că Turcia nu dorește modificarea Convenţiei de la Montreux și nu încearcă să pună în pericol pozițiile pe care le-a câștigat prin „Războiul de Independență” (ceea ce pentru Grecia a însemnat Catastrofa din Asia Mică).

Însă problema a fost generată tocmai de răspunsul președintelui Adunării Naționale, Mustafa Şentop. El a spus la întrebarea unui jurnalist dacă Turcia poate schimba unilateral statutul Strâmtorilor și se poate retrage din Convenţie, că ar putea, dar a subliniat faptul că posibil nu înseamnă şi probabil.

Ulterior s-a grăbit să clarifice că nu se pune problema modificării Convenţiei de la Montreux. Întrebarea a venit pe fondul deciziei Turciei de a se retrage unilateral din Convenția de la Istanbul cu privire la prevenirea violenței împotriva femeilor.

„Poporul are ultimul cuvânt”, a fost declaraţia în acest sens a lui Fahrettin Altun, directorul de comunicare al președinției turce. Despre „cei care nu acceptă voința poporului”, a scris vicepremierul Fuat Oktay pe Twitter, în timp ce purtătorul de cuvânt al președintelui turc Ibrahim Kalin a vorbit despre o „mentalitate de tutelă”.