Irinel Ghorghe / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
În timpul conferinței „Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) & Patronatul Societăților din Construcții (PSC) – Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, reprezentanţii industriei au tras un semnal de alarmă privind impactul blocării sau amânării proiectelor finanţate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi programul Anghel Saligny asupra forţei de muncă.
Vicepreşedintele FPSC, Irinel Gheorghe, a afirmat că simulările indică posibilitatea ca aproximativ 50.000 de persoane să fie disponibilizate în sectorul construcţiilor şi industriile conexe, dacă proiectele nu revin într-o stare activă.
Contextul amânării proiectelor din PNRR
Potrivit afirmaţiilor lui Irinel Gheorghe, „sectorul de construcţii generează locuri de muncă sau activitate în alte 5-6 industrii din România şi de asta este extrem de important.”
El a explicat:
„Despre retenţia de personal, de forţă de muncă … am mai vorbit. Doar că acum, … pe Ordonanţa 41, anumite proiecte finanţate din Anghel Saligny şi PNRR vor fi oprite sau amânate ori încetinite … e foarte greu pentru firmele de construcţii şi nu numai – pe tot lanţul … va fi foarte greu să-şi recalibreze, să-şi redimensioneze forţa de muncă.”
El a continuat:
„Simularea noastră este foarte simplă: dacă rămân toate lucrurile astea în picioare, probabil că vor fi firme de construcţii şi toţi jucătorii care se leagă de sectorul nostru nevoite să disponibilizeze foarte mulţi oameni. Simulările arată undeva la 50.000 de oameni …”
Totodată, Gheorghe a subliniat un risc major:
„Problema şi drama noastră este că aceştia vor pleca din nou afară şi România va redeveni acest exportator de forţă de muncă.”
Această declaraţie sugerează că blocajele proiectelor publice au efecte nu doar asupra industriei locale, ci şi asupra fluxului de personal calificat, cu potenţial impact asupra economiei româneşti.
Impactul asupra muncitorilor şi angajatorilor
Preşedintele FPSC, Cristian Erbaşu, a punctat şi el implicaţiile în ceea ce priveşte forţa de muncă străină implicată în sector:
„S-ar putea ca unii patroni să prefere să-i păstreze pe aceştia [muncitorii străini] şi să disponibilizeze lucrători români, pentru că nu există nicio restricţie. Ei … sunt veniţi aici să facă bani, să muncească.”
El a adăugat:
„Nu ştim care va fi reacţia. Sunt reacţii speciale, perioade speciale, dar este evident că măsuri vor lua. Companiile nu vor putea supravieţui altfel.”
Sursa foto: dreamstime.com
Erbaşu a menţionat că, în zona de construcţii, activează aproximativ 60.000-70.000 de angajaţi, iar în rândul muncitorilor străini sunt „câteva zeci de mii”.
El a explicat:
„Noi ne-am calibrat raportat la ceea ce ştiam că există în piaţă … dacă bugetele se micşorează … în momentul acela deficitul devine un surplus de oameni, pentru că nu ai ce să mai faci cu ei.”
Implicaţii economice şi structurale ale blocării proiectelor PNRR
Faptul că o industrie care generează activitate şi pentru multiple ramuri conexe (materiale de construcţii, distribuţie, infrastructură) se află sub presiune are implicaţii largi. Blocajele în proiectele finanţate prin PNRR sau Anghel Saligny pot conduce la:
- redimensionarea forţei de muncă în mod semnificativ;
- creşterea riscului de migraţie a forţei de muncă calificate în străinătate;
- reducerea activităţii în lanţul valoric al construcţiilor, cu potenţial efect asupra altor industrii.
Mai mult, sectorul construcţiilor este estimat să reprezinte o parte importantă din economia României, iar instabilitatea proiectelor publice influenţează predictibilitatea mediului de afaceri.
Un raport recent al FPSC avertizează că „măsurile fiscale şi bugetare anunţate riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanţate prin fonduri europene şi PNRR”.
