Economie
România, țara în care ideea de casă se mută dintr-un contract în altul. De ce este greu să ai propria ta locuință
Chirie. Sursa foto: mastersenaiper/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Prețurile locuințelor din marile orașe au ajuns la niveluri istorice, iar chiriile cresc mai repede decât salariile. România devine o țară de chiriași, cu tineri care nu mai pot accesa credite și investitori care cumpără apartamente pe bandă rulantă. O analiză bazată pe date oficiale INS, BNR și imobiliare.ro.
România, în pragul unei crize de locuire
La finalul anului 2025, România se confruntă cu cea mai dificilă piață imobiliară din ultimul deceniu. Prețul locuințelor a crescut cu peste 12% față de anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform Indicele Imobiliare.ro, în București, Cluj-Napoca și Timișoara, prețurile apartamentelor au depășit recordurile istorice din 2008, atingând valori medii de:
-
2.800 €/mp util în Cluj-Napoca,
-
2.450 €/mp în București,
-
2.200 €/mp în Timișoara.
În același timp, veniturile populației au crescut cu doar 6,3%, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), ceea ce înseamnă că accesul la locuințe s-a înjumătățit în ultimii cinci ani.
Raportul dintre prețul mediu al unei locuințe și salariul mediu net lunar a ajuns la 11,4 ani de muncă pentru un apartament de 60 mp, dacă salariul ar fi economisit integral. În 2016, acest raport era de doar 7 ani.
Contract de închiriere. Sursa foto: Freepik
Creditele ipotecare devin un lux pentru generația tânără
Băncile românești acordă tot mai puține credite pentru locuințe. Potrivit datelor publicate de BNR, volumul creditelor ipotecare noi a scăzut cu 23% în primele nouă luni ale anului 2025, în comparație cu perioada similară a anului trecut.
Motivul principal este dublu: dobânzile mari și avansurile ridicate.
Dobânda medie pentru un credit ipotecar în lei a ajuns la 8,4%, iar băncile cer un avans minim de 25% pentru clienții fără venituri stabile sau cu contracte pe perioadă determinată.
Programul guvernamental „Noua Casă” — care oferea garanții de stat — a fost redus ca buget la jumătate în 2025, conform Ministerului Finanțelor Publice.
În marile orașe, unde prețurile locuințelor depășesc ușor 100.000 de euro, tinerii trebuie să vină cu un avans de peste 25.000 de euro — o sumă imposibilă pentru majoritatea familiilor sub 35 de ani.
„Cererea solvabilă s-a prăbușit. Oamenii nu mai vin să cumpere, ci doar să întrebe cât e chiria”, afirmă un agent imobiliar din Cluj-Napoca, citat de platforma Analize Imobiliare.
Chiriile explodează și devin un nou tip de ipotecă
Dacă achiziția a devenit un lux, chiria a devenit o povară. Potrivit Indicele Imobiliare.ro, chiriile în marile orașe au crescut în medie cu 19% în 2025, iar în București și Cluj-Napoca – cu peste 25%.
În Capitală, o garsonieră decentă în zone precum Militari sau Tineretului costă între 380 și 420 de euro/lună, în timp ce un apartament cu două camere depășește adesea 650 de euro.
Clujul rămâne cel mai scump oraș pentru chiriași:
-
Garsonieră: 450–500 €
-
Apartament 2 camere: 700–850 €
-
Apartament 3 camere: peste 1.000 €
În Timișoara și Iași, creșterile au fost moderate, dar constante, între 12–15%.
Cauzele sunt multiple:
-
lipsa de construcții noi destinate exclusiv închirierii,
-
migrația tinerilor din rural spre urban,
-
revenirea studenților după pandemie,
-
dar mai ales, blocarea creditării ipotecare.
Potrivit unei analize realizate de Colliers România (colliers.com/ro-ro), România are una dintre cele mai scăzute rate de locuințe închiriate din UE (sub 6%), dar această cifră este în creștere rapidă.
Specula și apartamentele „de investiție”
Un alt fenomen care distorsionează piața este achiziția de locuințe de către investitori pentru revânzare sau închiriere scurtă.
Datele din Registrul Comerțului (ONRC) (onrc.ro) arată că în 2024 s-au înființat peste 2.000 de micro-firme cu cod CAEN 6820 (închirierea bunurilor imobiliare proprii), adică proprietari care au transformat închirierile într-o afacere.
De asemenea, analiza BNR din Raportul privind Stabilitatea Financiară 2025 (bnr.ro) arată că aproximativ 32% din achizițiile de locuințe din București au fost realizate în scop investițional, nu pentru locuire.
În paralel, apartamentele destinate închirierii în regim hotelier, prin platforme precum Airbnb și Booking, au scos de pe piața clasică peste 15.000 de locuințe, conform datelor INS și STR Global.
„Am ajuns în situația absurdă în care un tânăr cu salariu mediu nu își permite să închirieze într-un oraș universitar fără ajutorul părinților. Iar dezvoltatorii nu mai construiesc pentru oameni, ci pentru fonduri și investitori”, a explicat economistul Ionuț Dumitru.
România, printre cele mai scumpe piețe raportat la venit din UE
Conform Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate rate de supraîncărcare cu costurile locuinței din Uniunea Europeană: peste 14% dintre gospodării cheltuiesc mai mult de 40% din venit pe chirie sau rate.
Deși prețurile la locuințe sunt mai mici decât în vestul Europei, puterea de cumpărare a românilor este de peste trei ori mai scăzută.
În plus, România se află în continuare pe ultimul loc din UE la suprafața locativă medie per persoană: 24,4 mp, față de o medie europeană de 42 mp, potrivit INS.
Ce soluții există?
Guvernul a anunțat în 2025 un plan pentru stimularea locuințelor sociale și de închiriere subvenționată, inspirat din modelele Poloniei și Germaniei.
Ministerul Dezvoltării a precizat că va lansa un program-pilot în 12 orașe, finanțat prin PNRR, pentru construirea de 4.000 de locuințe cu chirii plafonate până în 2027.
Totuși, în lipsa unui control asupra pieței private, efectul va fi marginal.
Până atunci, România rămâne o țară în care ideea de „acasă” se mută tot mai des dintr-un contract de chirie în altul.
