Evenimentul Zilei > Justitie > Dosarul Revoluției. Cum s-a comportat Ion Iliescu la audieri. Dezvăluirile șefului Parchetelor Militare
Dosarul Revoluției. Cum s-a comportat Ion Iliescu la audieri. Dezvăluirile șefului Parchetelor Militare

Dosarul Revoluției. Cum s-a comportat Ion Iliescu la audieri. Dezvăluirile șefului Parchetelor Militare

Procurorul militar Cătălin Pițu, care ocupă funcția de șef al Parchetelor Militare, a vorbit prima oară despre soarta incertă a dosarulu Revoluției Române.

Pițu a semnat rechizitoriul în calitate de procuror șef, dar acum are o problemă grea de gestionat. Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să restituie dosarul la Parchetul Militar pentru refacerea urmăririi penale.

Asta înseamnă, că judecătorii i-au trasat procurorului Pițu și ce anume trebuie să facă pentru a construi un dosar ”beton”, care poată să ducă la condamnarea celor vinovați. În acest dosar au fost trimiși în judecată fostul președinte al României, Ion Iliescu, consilierul acestuia Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fostul șef al Aviației Militare din perioada comunistă.

În cadrul unui interviu pentru Gândul.info, procurorul șef Pițu a spus că va respecta decizia judecătorilor de la Înalta Curte, chiar dacă aceasta i se pare surprinzătoare.

„Suntem în fața unei decizii a ICCJ care din punct de vedere al unui magistrat procuror nu poate fi comentată atât timp cât pretindem că suntem stat de drept. Sigur că situația e surprinzătoare, personal mi-aș fi dorit ca întreaga muncă a Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 să poată fi folosită ca probă”, a declarat procurorul șef.

Dosarul Revoluției, sabotat de oameni cu interese

Anchetatorul militar a mai spus că a ajuns în postura de ”încasator șef”, fiind victima unor personaje ciudate care și-au făcut un mod de viață de pe urma evenimentelor din Decembrie 1989.

„Mi-am asumat acest rol în clipa în care am întocmit rechizitoriul. Știam fără dubii că o serie de impostori nu vor fi mulțumiți că acest dosar se finalizează, pentru că există numeroase personaje care, în timp, și-au dezvoltat un mod de viață de pe urma Revoluției din Decembrie 1989. Realitatea obiectivă este aceea că întreaga putere politică militară care a condus România începând cu 22 decembrie 1989 a fost, în timp, anchetată în numeroase dosare penale cu privire la implicarea în evenimente.

Mai mult, prin rechizitoriul restituit s-a argumentat preocuparea constantă cu privire la distrugerea sau alterarea unor probe de către cei care ajunseseră să dețină puterea. Acest lucru e confirmat de mai mulți martori ce au deținut funcții-cheie în structurile militare ale României, printre ei fiind foști ministri ai Apărării, precum generalul Niculae Spiroiu”, a mai spus magistratul militar.

Voican Voiculescu s-a enervat în timpul anchetei

Procurorul Pițu spune că fostul președinte Ion Iliescu a avut un comportament elegant, în ciuda faptului că nu a vrut să dea declarații. Iliescu s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă discuții interesante, informale, cu dânsul au existat.

La rândul său, fostul șef al Aviației Militare, generalul Iosif Rus, s-a comportat foarte decent, a dat declarații, dar nu și-a recunoscut vinovăția. Nu și-a asumat nicio responsabilitate vizavi de uciderea celor 48 de elevi militari și civili de la Otopeni.

”Pe de altă parte, Gelu Voican Voiculescu, deși în general s-a comportat bine, a avut o ieșire nervoasă, în sensul că s-a ridicat de pe scaun, a trântit violent mapa pe care o avea și ne-a apostrofat, pe mine și pe colegul meu cu care audiam, reproșându-ne că ne permitem să îi punem întrebări pe care le considera jignitoare și îl acuzăm de săvârșirea unor infracțiuni. A fost singura ieșire nervoasă de acest fel, ulterior căreia domnul Voican Voiculescu și-a cerut scuze. El este, în opinia mea, ca profil, un personaj extrem de interesant. Și da, toate audierile au fost filmate, inclusiv momentul irascibilității domnului Voican”, mai spune procurorul Pițu.

Adevărul despre teroriștii de la Revoluție

Datele din dosar arată că 1.425 de personae au fost reținute sub suspiciunea de securiști-teroriști. Dintre acestea, 820 erau militari, 580 civili, iar 25 au fost cetățeni străini. Dintre militari, 253 au aparținut Miliției, 547 cadre ale Fostei Direcții a Securității Statului, 20 de cadre au fost ale MApN.

”Fără excepție, nu s-a putut dovedi că vreunul dintre aceștia ar fi săvârșit vreun act terorist. Toate aceste persoane au fost ulterior eliberate. Unele au fost cercetate imediat după 1990, fiind date 645 de soluții de neîncepere a urmăriri penale. Patru persoane au fost trimise în judecată sub acuzația de deținere ilegală de armament, dar nu s-a dovedit că ei ar fi comis vreun act terorist. În legătură cu străinii reținuți, cercetările au evidențiat că au existat mai mulți cetățeni arabi studenți (unii, la Medicină), unii reținuți chiar în mod repetat de către populație, pe motiv că aspectul lor fizic îi făcea suspecți”, a mai spus procurorul Pițu.