Dosarul Ferma Băneasa. Calculul care demonstrează că judecătorii au fost puși „cu mâna”. Document
- Maria Dima
- 27 decembrie 2020, 09:43
Condamnările din Dosarul Băneasa continuă să stârnească reacții în lumea juridică. Modul în care s-a facut repartizarea aleatorie a dosarului la Înalta Curte de Casție și Justiție ridică mari semne de întrebare.
Săptămâna trecută, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a anunțat că se vor face verificări în ceea ce privește repartizarea Dosarului Ferma Băneasa, iar rezultatele vor fi publicate până la sfârșitul anului.
În acest context, avocatul Flavius Radu demonstrează, matematic, cum a fost făcută repartizarea aleatorie, în condițiile în care în dosar erau 26 de părți, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost trecute 40.
„Efectul „Butterfly” în repartizarea aleatorie a cauzelor. Dosarul „Ferma Băneasa”.
Înțeleg că în zilele următoare se verifică modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului „Ferma Băneasa”…
Oare degeaba a statuat Curtea Constituțională în 2018, printr-o decizie cu un impact deosebit că „trebuie evitate situaţiile în care o persoană să devină judecătorul propriei cauze - Nemo debet esse iudex in causa sua”?
Totuși, date fiind demersurile întreprinse, trebuie spus că repartizarea aleatorie a cauzei are drept scop asigurarea unui cadru procesual legal, echilibrat, în care judecătorii nu sunt „puși cu mâna” ci desemnați într-o manieră aleatorie de către un sistem informatic.
Dar, ca în cazul oricărui sistem informatic, introducerea unor date eronate generază un rezultat eronat.
În cadrul repartizării aleatorii a cauzei, în funcție de obiectul cauzei, parametrii determinanți sunt: (i) complexitatea dosarului și (ii) termenul de distribuire, sau complexitatea maximă anuală, după caz.
Complexitatea unei cauze se stabilește după o formulă matematică stabilită de CSM în care sunt avute în vedere câteva elemente, între care numărul de părți și numărul de volume, elemente care influențează în mod direct gradul de complexitate.
Cu alte cuvinte, dacă spre exemplu, în dosarul Ferma Băneasa, în loc de 26 de părți – câte au fost în mod real - au fost trecute 40 de părți, acest lucru afectează gradul de complexitate al cauzei și, pe cale ce consecință, repartizarea aleatorie.
Că este așa, nu o spun eu… O spun pe de o parte, datele cuprinse în fișa dosarului „Ferma Băneasa”, și pe de altă parte, ghidurile privind managementul activității grefierilor – „Introducerea aceleaşi părţi de mai multe ori afectează calculul complexităţii dosarului.”
Nu contează de ce, cum sau când. Contează că s-a întâmplat, iar acest lucru e dovedit. Gradul de complexitatea a cauzei „Ferma Băneasa” a fost viciat.
Oare verificările ce se vor efectua de Înalta Curte vor releva cele arătate? Și dacă da, oare care va fi concluzia? Că a fost o eroare, dar oricum nu ar fi schimbat nimic?
Și dacă tot se verifică, poate o sa explice cineva și cum se face că dosarul a plecat de la Curtea de Apel Brașov pe data de 23 decembrie 2019 și a fost înregistrat la ÎCCJ pe data de 24 decembrie, abia la ora 13:14?
Probabil că toate aspectele arătate sunt doar urmările bătăilor din aripi ale unui fluture autohton sau…
Până la niște concluzii oficiale, las și eu aici aceste poze, pentru viitorime, pentru cei ce cred că viața e doar un lung șir de coincidențe!”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.