Din familia CIA în slujba KGB. Povestea agentului dublu Aldrich Ames

Spion. Sursa foto: Pixabay

Aldrich Ames a reușit, timp de aproape zece ani, să furnizeze Uniunii Sovietice informații strict secrete, provocând una dintre cele mai grave breșe din istoria serviciilor de informații occidentale. Trădarea sa a dus la compromiterea a peste 100 de operațiuni sub acoperire și la uciderea a cel puțin zece agenți, relatează BBC.

Cum a devenit Aldrich Ames, fiul unui analist CIA, cel mai dăunător agent dublu din SUA

În 1985, rețelele de informații occidentale din interiorul Uniunii Sovietice au fost lovite de o serie de dispariții alarmante. Agenți sovietici care colaborau în secret cu CIA au fost identificați de KGB, anchetați fără menajamente și, în multe cazuri, eliminați. Lovitura a fost una devastatoare pentru serviciile secrete occidentale, care au realizat că cineva din interior divulgase informații esențiale.

Printre cei aflați în pericol s-a numărat și Oleg Gordievski, un agent dublu de rang înalt. Oficial, el conducea secția KGB din Londra; neoficial, furniza informații sensibile serviciului britanic de informații externe, MI6. Ani la rând a reușit să joace acest rol extrem de riscant, până când a fost chemat la Moscova.

Acolo, după ce a fost drogat și supus unor interogatorii epuizante timp de ore întregi, s-a trezit față în față cu perspectiva unei execuții iminente. Salvarea a venit în ultimul moment, când MI6 a pus la cale o evacuare spectaculoasă, scoțându-l clandestin din URSS, ascuns în portbagajul unei mașini.

Ajuns în siguranță, Gordievski a rămas însă bântuit de o întrebare esențială: cine îl trădase?

Timp de aproape un deceniu, a încercat să afle identitatea celui care dezvăluise rețeaua de agenți. „Am bănuit multă vreme cine ar fi putut fi, dar nu aveam nicio certitudine”, mărturisea el într-un interviu acordat jurnalistului BBC Tom Mangold, difuzat de Newsnight la 28 februarie 1994.

Răspunsul avea să vină curând. La doar două luni după acel interviu, în Statele Unite, un ofițer cu vechime al CIA, Aldrich Ames, a recunoscut în fața instanței că a trădat „aproape toți agenții sovietici ai CIA, precum și pe cei ai altor servicii americane și străine” pe care îi cunoștea.  Mărturisirea sa a confirmat una dintre cele mai grave breșe din istoria spionajului occidental și a pus cap la cap piesele unui puzzle care, ani la rând, a costat vieți.

Pe 28 aprilie 1994, Aldrich Ames a admis că a trădat Statele Unite, furnizând Uniunii Sovietice informații extrem de sensibile. Mărturisirea sa a scos la iveală proporțiile uriașe ale dezastrului: peste 30 de agenți care lucrau pentru Occident au fost deconspirați, iar mai mult de 100 de operațiuni secrete au fost compromise.

Ames a fost responsabil pentru moartea a cel puțin zece colaboratori ai CIA

Cunoscut de KGB sub numele de cod „Kolokol” („Clopotul”), Ames a fost responsabil pentru moartea a cel puțin zece colaboratori ai CIA, printre care generalul Dmitri Poliakov, un ofițer de rang înalt al serviciilor militare sovietice care timp de două decenii furnizase informații esențiale Occidentului.

Considerat cea mai distructivă cârtiță din istoria americană, Ames a fost condamnat la închisoare pe viață, fără posibilitatea eliberării condiționate. Impactul trădării sale a fost comparat cu șocul produs în Marea Britanie de dezvăluirea lui Kim Philby ca agent sovietic, în anii ’60.

De această dată, însă, Washingtonul a fost nevoit să înfrunte dimensiunea propriilor vulnerabilități. „Era momentul în care capitala americană începea să înțeleagă amploarea pagubelor provocate de Ames”, remarca jurnalistul Mangold în 1994.

Funcția ocupată de Ames, șef al departamentului de contrainformații sovietice din cadrul CIA, i-a oferit acces aproape nelimitat la secretele operațiunilor americane împotriva URSS, inclusiv la identitatea agenților infiltrați pe teren.

Cum a ajuns Ames a ajuns să-l întâlnească pe Oleg Gordievski, cel mai valoros agent britanic infiltrat în KGB

Mai mult, poziția sa îi permitea să participe la interviuri și evaluări realizate împreună cu alte servicii de informații occidentale. În acest context, Ames a ajuns să îl întâlnească pe Oleg Gordievski, cel mai valoros agent britanic infiltrat în KGB, colonel care furniza date cruciale atât MI6, cât și MI5.

Situația a căpătat accente absurde: „cel mai important transfug al KGB era chestionat de cel mai important agent al KGB”, observa Mangold. Gordievski își amintea ulterior profesionalismul americanilor în timpul acestor întâlniri.

„Erau extrem de atenți și foarte bine pregătiți la debriefinguri. Am fost impresionat și chiar entuziasmat. Îmi plăceau americanii și voiam să le ofer tot ce știam”, declara el.

Abia mai târziu a realizat însă că Ames fusese prezent la discuții, ceea ce însemna că fiecare informație nouă și fiecare reacție a interlocutorilor săi ajungeau, inevitabil, direct pe masa KGB.

Alcoolul și femeile, factorii care au marcat căderea agentului CIA

Ames a fost introdus în lumea spionajului încă din copilărie. Tatăl său, analist CIA, i-a deschis ușa agenției, ajutându-l să obțină un post după ce Ames a renunțase la facultate. Cu toate acestea, trădarea sa ulterioară nu a fost determinată de convingeri politice, ci mai degrabă de dorința de câștiguri financiare rapide.

La început, Ames părea promițător ca ofițer de contrainformații. Prima sa misiune internațională, alături de soția sa, Nancy Segebarth, tot agent CIA, a avut loc în Turcia, la sfârșitul anilor ’60, unde trebuia să recruteze agenți străini. Dar în 1972, superiorii l-au rechemat la Washington, considerând că nu se potrivește activității pe teren.

În Statele Unite, Ames și-a aprofundat studiul limbii ruse și a început să planifice operațiuni împotriva oficialilor sovietici. Cariera sa a fost însă afectată de un factor personal: alcoolul. Problemele tatălui său cu băutura au avut ecouri asupra lui, iar excesele proprii au început să-i saboteze progresul.

Aldrich Ames a fost retras de pe teren din cauza dependenței de alcool

În 1972, a fost surprins în stare de ebrietate în compania unei colege CIA, iar în 1976 a uitat într-un metrou o servietă cu documente clasificate, demonstrând un comportament iresponsabil.

În încercarea de a-și redresa cariera, Ames a acceptat o nouă detașare în străinătate, la Mexico City, în 1981, în timp ce soția sa a rămas în New York. Problemele cu alcoolul și conduita necorespunzătoare l-au făcut însă să nu se remarce nici acolo.

Într-un incident notoriu, implicat într-un accident rutier, era atât de beat încât nu a putut coopera cu autoritățile și nici nu l-a recunoscut pe ofițerul ambasadei SUA trimis să-l ajute.

Mai târziu, o altercație aprinsă cu un oficial cubanez, la o recepție diplomatică, a dus la recomandarea superiorilor ca Ames să fie evaluat pentru dependență de alcool la revenirea în SUA.

Ames a continuat să aibă relații extraconjugale

Ames și-a continuat aventurile extraconjugale, iar spre sfârșitul anului 1982 a început o relație cu Maria del Rosario Casas Dupuy, un atașat cultural columbian recrutat de CIA. Legătura lor s-a intensificat rapid, până când Ames a decis să divorțeze de prima sa soție și să o aducă pe Rosario în Statele Unite, în calitate de soție.

Deși performanțele sale la CIA nu erau remarcabile, Ames a continuat să urce în ierarhie. La revenirea în sediul central în 1983, a fost numit șef al secției de contrainformații pentru operațiunile sovietice, câștigând astfel acces extins la informații sensibile despre activitățile clandestine ale agenției.

Divorțul de Nancy a impus ca Ames să preia datoriile comune și să plătească pensie alimentară. Problemele financiare s-au agravat din cauza stilului de viață costisitor al noii soții, Rosario, pasionată de cumpărături și de convorbiri frecvente cu familia sa din Columbia.

Într-un moment de sinceritate, Ames avea să mărturisească senatorului Dennis DeConcini că presiunea financiară crescândă l-a determinat să se gândească la vânzarea secretelor la care avea acces: „Am simțit o presiune financiară mare, la care, privind în urmă, reacționam în mod clar exagerat”, a spus el.

Momentul trădării: Ames, căutând curaj în câteva pahare, s-a prezentat la ambasada sovietică din Washington DC

Într-un interviu acordat în 2015 emisiunii Witness History de la BBC, agentul FBI Leslie G. Wiser, implicat în ancheta care a dus la arestarea lui Aldrich Ames, a subliniat clar motivația acestuia: „Era vorba despre bani și nu cred că a încercat vreodată să facă pe cineva să creadă că e vorba de mai mult de atât.”

Pe 16 aprilie 1985, Ames, căutând curaj în câteva pahare, s-a prezentat la ambasada sovietică din Washington DC. Acolo, i-a înmânat recepționerei un plic conținând numele unor agenți dubli, documente ce confirmau statutul său de membru CIA și un bilet prin care solicita 50.000 de dolari.

Într-un raport ulterior al Senatului, Ames a recunoscut că, la început, crezuse că este vorba de o tranzacție unică, menită să-i rezolve problemele financiare. Curând însă și-a dat seama că „trecuse o linie și că nu mai putea da niciodată înapoi.”

Timp de aproape un deceniu, Ames a transmis KGB-ului informații extrem de sensibile

Documente care detaliau totul, de la dispozitive de ascultare instalate în stațiile spațiale din Moscova până la tehnologia capabilă să numere focoasele nucleare ale rachetelor sovietice, erau scoase din CIA, împachetate în pungi de plastic și predate rușilor.

Datorită poziției sale, Ames avea contacte oficiale cu diplomați sovietici, ceea ce îi permitea să se întâlnească adesea față în față cu ofițerii KGB fără a stârni suspiciuni. În alte cazuri, lăsa documentele clasificate în „dead drops”, locații discrete prestabilite.

„Dacă voia să facă un transfer direct, mai întâi marca un semn cu cretă pe o cutie poștală, iar rușii știau că documentele fuseseră plasate acolo. Ulterior ștergeau semnul, confirmând că operațiunea fusese sigură”, a explicat Wiser.

Consecințele trădării lui Ames au fost devastatoare. KGB-ul a identificat aproape toți agenții CIA din Uniunea Sovietică, paralizând operațiunile secrete americane.

„Nu cunosc niciun alt spion american care să fi provocat pierderi umane și materiale comparabile în ceea ce privește resursele umane”, a spus Wiser. Dispariția bruscă a numeroșilor agenți CIA a declanșat o anchetă internă în 1986, dar Ames a continuat să opereze sub radar timp de aproape zece ani.

A fost plătit regește pentru trădarea sa

Aldrich Ames, unul dintre cei mai notorii agenți dubli din istoria CIA, a fost recompensat substanțial pentru trădarea sa, primind aproximativ 2,5 milioane de dolari de la Uniunea Sovietică.  Spre deosebire de majoritatea colegilor săi, care trăiau modest, Ames nu a încercat să-și ascundă noile venituri.

Deși câștiga anual cel mult 70.000 de dolari, și-a achiziționat o casă de peste jumătate de milion de dolari, a investit zeci de mii în renovări și și-a permis un Jaguar, stilul său de viață extravagant atrăgând rapid atenția autorităților. Această viață de lux avea să-l conducă, în cele din urmă, la arestarea sa de către echipa FBI condusă de Wiser, în 1994.

Odată reținut, Ames a decis să coopereze, oferind detalii despre amploarea activităților sale de spionaj. În schimb, soția sa, Rosario, a primit o pedeapsă redusă după ce a recunoscut că era conștientă de întâlnirile și banii obținuți de Ames. Ea a fost eliberată după cinci ani de detenție.

Aldrich Ames, considerat cel mai important ofițer CIA compromis vreodată, își ispășește în continuare pedeapsa pe viață într-un penitenciar federal din Terre Haute, Indiana. Ames a arătat puține semne de remușcare pentru trădarea sa sau pentru consecințele tragice ale acțiunilor sale. „Avea o părere foarte bună despre sine. Regretă că a fost prins, nu că a fost spion”, a declarat Wiser.

Aldrich Ames a murit în închisoare pe data de 5 ianuarie 2026, la vârsta de 84 de ani. Fostul agent CIA se afla închis la Instituţia Corecţională Federală din Cumberland, Maryland.