Destinul politic al Socialiștilor din Republica Moldova: între „rebranding” și sciziune

În spațiul public al Republicii Moldova, circulă zvonul că Partidul Socialiștilor se confruntă cu o criză de identitate ideologică, care i-ar pune în pericol fundamentele. Însuși Igor Dodon, președintele partidului, a confirmat că există cel puțin două curente în rândul socialiștilor. Primul ar dori să „europenizeze” partidul pentru a-l conecta la partide paneuropene în contextul procesului de integrare europeană a țării. Al doilea curent se identifică cu mișcarea suveranistă din Europa, care are o legătură cu grupul politic european „Patrioții Europeni”.

Aceasta include partide deja aflate la guvernare (Ungaria, Republica Cehă și Israel), care promovează suveranismul împotriva puterilor supranaționale ale Uniunii Europene (UE). Opoziția în diverse state europene este formată din formațiuni suveraniste cu șanse de a face parte din actul de guvernare în viitorul apropiat (Franța, Spania, Austria sau Portugalia). Cele două curente din cadrul Socialiștilor denotă o conștientizare a faptului că linia de demarcație pe tema aderării la UE sau a mișcării spre Uniunea Economică Eurasiatică se reduce și creează constrângeri electorale pentru formațiune.

Competiția nedeclarată pentru dominarea nișei „suveraniștilor”

Fără o schimbare radicală în brandingul Partidului Socialist, acesta ar putea fi în curând depășit în preferințele publicului de „Democrație Acasă”. Aceasta din urmă s-a clasat deja pe locul doi în lista partidelor de opoziție cu un sprijin electoral ridicat în rândul moldovenilor, chiar dacă partidul promovează cauza „unionistă”.

Sondajul IMAS din februarie a evidențiat că ar exista un decalaj de aproximativ 10% între Socialiști, pentru care votează aproximativ 20% dintre respondenții hotărâți, și „Democrație Acasă”. Un punct comun în care se intersectează aceste partide de opoziție este prioritizarea intereselor naționale față de alinierea necondiționată la UE. Acest aspect îi poziționează ca eurosceptici. Cu toate acestea, spre deosebire de reprezentanții partidului „Democrație Acasă”, considerați unioniști, Socialiștii sunt percepuți ca pro-ruși, pentru apropierea lor deschisă de Rusia.

Libanul, probleme la negocierile cu Israelul. Toată lumea se teme de teroriștii Hezbollah

Salariul pe card sau în mână? Cum e mai avantajos și cum poți să eviți constrângerile

O posibilă competiție între Socialiști și „Democrația Acasă” pentru a demina nișa suveranistă ar putea implica aderarea la partide paneuropene care împărtășesc astfel de viziuni.

Asemenea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), „Democrația Acasă” are o traiectorie clară spre Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR). În cazul Socialiștilor, singura opțiune rămasă este alinierea cu grupul „Patrioților”, ai cărui lideri naționali vizibili sunt Viktor Orban și Marine Le Pen.

Tendința Socialiștilor de a prelua simbolismul mișcării suveraniste europene a fost deja observată în timpul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. În acest context a apărut ideea Socialiștilor de a forma Blocul „Patriotic”, care, pe lângă victoria lor, i-a ajutat și pe Comuniști și pe „Viitorul” Moldova să ajungă în noua legislatură. La decizia Comuniștilor, blocul electoral „Patriotic” nu a fost reprodus în componența parlamentară, ci și-a încetat existența. Totuși, acest lucru nu a descurajat cel puțin unul dintre curentele din cadrul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, de la ideea de a prelua ideile suveraniste împotriva competențelor supranaționale ale UE.

Situația din jurul rebrandingului Socialiștilor depinde într-o măsură considerabilă de dosarele penale în care este implicat Igor Dodon. Reluarea examinării dosarului „kuliok” în noiembrie 2025, în care Dodon este acuzat de corupție politică, creează suspiciuni cu privire la rezultatul cazului. În contextul purificării sistemului judiciar, cei implicați în examinarea cazului ar putea fi influențați politic. Găsirea vinovăției lui Dodon ar putea fi un factor declanșator pentru destrămarea partidului. Cu toate acestea, Dodon a semnalat că trecerea către un partid al „suveraniștilor” (partid patriotic) ar putea avea loc în viitorul apropiat.

Scenariul 1. Socialiștii se redenumesc într-un partid „patriotic” sau "suveranist", fără a provoca dezintegrarea formațiunii.

În acest caz, se va lua în considerare existența altor formațiuni („Patrioții Moldovei”), ale căror nume pot crea suprapuneri de identitate politică în detrimentul Socialiștilor. Din acest motiv, „suveranismul” ar putea face parte dintr-o schimbare de imagine neforțată din exterior a formațiunii, care ar putea păstra și inițialele actuale „PSRM”, după schimbarea denumirii în „Partidul Suveranist al Republicii Moldova”.

Scenariul 2. Membrii de partid cu opinii pro-europene pleacă după ce Socialiștii se aliniază cu suveraniștii.

Un astfel de scenariu nu ar însemna destrămarea de facto a partidului, ci mai degrabă abandonarea acestuia de către cei care nu au susținut rebrandingul. Formarea unui nou partid, după modelul social-democraților europeni, ar fi o sarcină dificilă. Pe lângă Partidul Social-Democrat European, Mișcarea Alternativă Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, pășește pe același teren ideologic de centru-stânga

Scenariul 3. Prăbușirea partidului sub impactul coerciției asupra lui Dodon.

Dacă, la reexaminarea dosarului „kuliok”, Dodon va primi o condamnare, atunci Socialiștii ar putea trece printr-o criză de partid similară cu cea trăită de Partidul Liberal Democrat după ce Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare în 2017. Totuși, Socialiștii vor rămâne la putere până la următoarele alegeri parlamentare din 2029, dar vor fi decimați ulterior.