Decizie crucială pentru România vineri noaptea. Agenția Fitch poate arunca țara în categoria junk din cauza crizei politice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Economia românească se află într-un moment de maximă tensiune. Agenția de evaluare financiară Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă va reduce ratingul suveran al României la categoria junk, un nivel considerat speculativ și nerecomandat pentru investiții. Decizia este una extrem de strânsă, însă dincolo de calificativul propriu-zis, semnalele transmise de agenție cu privire la datoria publică, sustenabilitatea reformelor fiscale și stabilitatea politică vor cântări enorm, apreciază consultantul financiar Adrian Negrescu, pe Facebook.

Decizie crucială pentru România vineri noaptea. Agenția Fitch poate arunca țara în categoria junk din cauza crizei politice

Instabilitatea politică din ultimele săptămâni a schimbat radical percepția analiștilor internaționali asupra României. În timp ce inițial evoluțiile politice erau considerate probleme minore, tergiversarea deciziilor și discuțiile privind eventuale alegeri anticipate au sporit îngrijorările partenerilor externi.

„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o ploaie de vară, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema.

Sursa foto: Arhiva EVZ

Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, precizează specialistul economic.

Prelungirea blocajului politic și slăbirea autorității de la nivelul guvernului generează semne mari de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar. Astfel, evoluția ratingului devine extrem de greu de anticipat, în ciuda eforturilor depuse recent de Ministerul Finanțelor.

Dilema din spatele datelor bugetare pozitive

Deși datele financiare pe primele șase luni indică o scădere a deficitului bugetar la 41 de miliarde de lei (2% din PIB), comparativ cu 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în perioada similară din anul anterior, agențiile internaționale rămân sceptice cu privire la menținerea acestui trend favorabil până la finalul anului.

„Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administraţiei publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 şi 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% şi 63,4%.

Diferenţa persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepţia agenţiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menţionat Adrian Negrescu.

Presiunile salariale și promisiunile electorale pun în pericol deficitul

Un alt element de risc identificat de consultant este reprezentat de proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar. Dacă va fi adoptat în formula actuală, acesta ar genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 12 miliarde de lei anual începând din 2027, reprezentând 0,6% din PIB. Acoperirea acestor sume ar necesita majorări de taxe, tăieri din alte sectoare sau împrumuturi noi.

„Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ţinta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody's şi S&P privesc cu atenţie şi îngrijorare la acest potenţial derapaj financiar la fel cum percep şi discuţiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus şi tare, reducerea taxelor.

O asemenea decizie, de reducere a fiscalităţii fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agenţiilor în situaţia de la Bucureşti s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare şi ale BNR în a le explica că „joaca de-a promisiunile cu iz electoral'” este doar imagine, poziţionare politică şi că are şanse mici de a deveni realitate”, scrie Negrescu.

Scenariile posibile pentru verdictul dat de Fitch

Fitch are la dispoziție mai multe opțiuni în privința României: menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, plasarea sub monitorizare negativă (Rating Watch Negative), sau retrogradarea directă la nivelul BB+ cu perspectivă stabilă ori negativă. Totuși, agenția ar putea temporiza o decizie nefavorabilă datorită indicatorilor buni din primul semestru și stabilității de pe piețele financiare.

„Şi asta în condiţiile în care agenţiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieşiri masive de capital din ţările vizate. Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toţi indicii investment-grade, însă ar creşte riscul ca S&P sau Moody's să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potenţial de tsunami economic.

Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esenţă, orice mişcare negativă ar avea consecinţe directe asupra costului de finanţare al statului, asupra băncilor şi, în final, asupra economiei reale", a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea sa.

În prezent, principalele trei agenții de rating globale (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) mențin o perspectivă negativă asupra calificativului suveran al României, plasând țara pe ultima treaptă recomandată investițiilor.