România în junk și „modernizarea cu rădăcini” a liderilor anti-Bolojan. Discursul de clarificare ideologică, acoperit de economie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Din 2016, de la apariția USR, PNL se învârte la nesfârșit, în cerc, când vine vorba de clarificări interne politico-ideologice și de strategia de evitare-asumare a așteptării publice pentru „înnoire” și „reforme”. În cel mai bun moment recent al său, la parlamentarele în 2020, după guvernarea Dragnea, PNL era aceeași birocrație partinică ca și azi.

Scindat între înnoire și protejarea status quo-ului; amestec de activ de partid ce trebuie susținut, pentru că face legătura cu oamenii, și clientelă care trebuie satisfăcută, pentru că dă greutate: de amintit scandalul din 2020, cu chelnerița angajată la Apele Române. Platforma liberal-conservatoare a lui Alin Tișe reia această discuție. Problema este că ceea ce contează acum pentru electoratul PNL este economia. Și parțial, și înnoirea partidelor.

Spiritul moralizator „anti-curcubeu” și riscul ca România să ajunge în junk

Discursul moral și ideologic contează puțin. Cum nu a contat nici la congresul din 2025, care l-a adus pe Ilie Bolojan la conducerea PNL. Și atunci PNL a avut tentativa unei clarificări doctrinare, care era de puțin interes public, în condițiile în care, și atunci, esențiale erau măsurile economice așteptate pentru a reduce deficitul. La fel și acum, esențială este tot economia.

Agenția Fitch își va prezenta evaluarea la finalul acestei luni și va fi un semnal important, iar Moody’s, în prima parte a lunii septembrie. Posibil ca agențiile să nu caute motive pentru o retrogradare, după cum indică ultimul raport Unicredit. Mai ales că situația financiară a României rămâne, în linii mari, stabilă, deși anul ăsta, CE prognozează o creștere de 0.1%, adică în limbaj real, o recesiune ușoară.

Prioritățile economice domină deci conversația și, atât timp cât Ilie Bolojan nu este asociat clar, la nivel de percepție publică, cu scandaluri care să îl lege, ca imagine, de „politica veche” (ex.: corupție, lipsă de onestitate etc.), atunci simplul mesaj despre reducerea cheltuielilor statului este suficient pentru publicul care îl susține. Chiar dacă măsurile economice sunt contestabile pe fond și este evident că România plătește economic un cost mare al creșterii taxelor.

Acesta este, deci, contextul discuției despre platforma liberal-conservatoare.

Și există două limite. Prima, că discuția despre un model economic alternativ nu se conturează suficient de clar încât să producă și suport public pentru liderii liberali care îl critică pe Ilie Bolojan. A existat un început de discuție despre un model economic viabil pe care România să-l urmeze în acast context, bazat pe atragere de investiții, însă și aici problema de fond este alta.

România își pierde treptat atuurile care au stat la baza creșterii economice din ultimii 25 de ani: forță de muncă calificată și ieftină; prețurile mari la energie cresc costurile și reduc posibilitatea de creștere; rolul IT-ului ca atu de diferențiere scade față de cum era la începutul anilor 2000, când guvernul Năstase a inițiat măsuri care au ajutat expansiunea industriei.

A doua, că, în acest context, sunt evidente limitele mesajului moralizator despre valorile pe care să le urmeze PNL. În plus: sunt acei lideri din gruparea care îl contestă deschis pe președintele PNL cei mai reprezentativi pentru acest mesaj conservator? Atrag ei electorat către PNL? În mod sigur se pot testa.

Va reuși platforma lui Alin Tișe mai mult pe fond decât zgomot politic?

Discuția are două planuri: cât va reuși să miște din birocrația partinică, care contează în decizia internă din PNL, și cât va reuși să miște la nivel de dezbatere publică? În ultimul sondaj al Agenției de Rating Politic, 77% din votanții PNL au încredere în Bolojan. Teoretic, cel puțin, baza de la care pleacă discuția deschisă intern de Alin Tișe se adresează unui procent de 20-25% din votanții PNL.

Este un punct de plecare realist, de la o premisă practică: sentimentele anti-USR sunt vechi și puternice, inclusiv în tabăra susținătorilor actuali ai lui Ilie Bolojan, iar liderul PNL, pentru a răspunde la cerința majoră a segmentului de electorat care îl susține, a venit cu oameni noi din afara PNL și care sunt mai degrabă asociați cu USR. Chiar dacă, împărțiți între nevoia de înnoire și nevoia de a păstra status quo-ul, liberalii sunt însă dependenți de rezultate electorale imediate.

Mare parte din dominația liderului PNL asupra partidului se bazează acum, pe acest argument greu de combătut, că, dintre liderii liberali, și cei care îl susțin, și cei care nu-l susțin, are capacitatea de a tracta PNL în alegeri. Chiar dacă nu pare, platforma liberal-conservatoare a câștigat câteva meciuri politice interne. Dar este important și câtă tracțiune electorală are la nivel național.