Gaura de 200 de milioane de euro din PNRR și decizia Oanei Gheorghiu. Cum a prezentat ministrul Pîslaru situația într-o notă „pozitivă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ar fi pierdut aproape 200 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR, după ce un jalon referitor la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu a fost îndeplinit. Situația a fost semnalată în primăvară de fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, care a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu că a contribuit la blocarea operaționalizării agenției. În aprilie 2026, Comisia Europeană a transmis României că jalonul 440 nu a fost realizat în totalitate și a redus suma aferentă acestuia cu 198.205.358 de euro.

Gaura de 200 de milioane de euro din PNRR, în strânsă legătură cu decizia Oanei Gheorghiu

O nouă hotărâre de Guvern readuce acum AMEPIP în atenție. Documentul prevede, printre altele, includerea posturilor vacante ale agenției în buget, iar măsura ridică întrebări legate de modul în care autoritățile au gestionat cerințele europene.

Pe 30 aprilie 2026, Comisia Europeană a transmis României motivele pentru care o parte din banii aferenți cererii de plată numărul 3 nu au mai fost acordați.

PNRR. Sursa foto: Arhiva EVZ

România a pierdut aproape 200 de milioane de euro la jalonul 440

Una dintre probleme a fost legată de jalonul 440 din PNRR, referitor la AMEPIP și la reforma guvernanței întreprinderilor publice.

Jalonul avea două componente importante: numirea conducerii agenției și operaționalizarea acesteia. Valoarea totală asociată jalonului era de 330 de milioane de euro.

Prima etapă a fost considerată îndeplinită. România a primit astfel 132 de milioane de euro. Restul sumei depindea de operaționalizarea efectivă a agenției.

Comisia Europeană a considerat ulterior că această parte a jalonului nu a fost realizată în forma solicitată și a redus suma acordată României cu aproape 200 de milioane de euro.

AMEPIP a devenit un punct de dispută între Guvern și criticii săi

AMEPIP a fost creată în 2023, în timpul guvernării conduse de Marcel Ciolacu. Agenția trebuia să urmărească performanța companiilor de stat și să contribuie la aplicarea unor reguli mai stricte de guvernanță corporativă.

Instituția a fost însă criticată în repetate rânduri. Parlamentarii USR au cerut desființarea agenției, iar actualul premier Ilie Bolojan a criticat, la rândul său, activitatea acesteia.

În paralel, Guvernul a introdus un comitet interministerial care urma să coordoneze politicile referitoare la întreprinderile publice. Tocmai această structură a devenit una dintre principalele teme ale disputei legate de banii pierduți din PNRR.

Oana Gheorghiu susținea, în noiembrie anul trecut, că noul registru al companiilor de stat urma să completeze activitatea AMEPIP.

„Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a declarat în luna noiembrie a anului trecut vicepremierul Oana Gheorghiu.

Ștefan Radu Oprea a acuzat Guvernul că a pierdut banii europeni

Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a susținut că problema a apărut după introducerea unei structuri paralele care ar fi afectat rolul AMEPIP.

El a explicat că România a primit banii aferenți primei componente a jalonului, după ce conducerea agenției a fost numită la termen, însă partea referitoare la operaționalizare a rămas problematică.

„Comisia Europeană a motivat într-o scrisoare de ce a plătit mai puțini bani pentru jaloanele și țintele din cererea de plată 3.

Țineți minte că jalonul referitor la AMEPIP avea două componente: numirea conducerii urmare procesulului de selecție și operaționalizarea agenției, iar suma reținută era de 330 milioane de euro.

Pentru că am reușit împreună cu colegii de la SGG să încheiem acest proces de selecție și să numim conducerea AMEPIP până pe 28 noiembrie 2025, data limită impusă de procedurile europene, am primit 132 milioane de euro.

Însă referitor la operaționalizarea AMEPIP am găsit o surpriză neplăcută:

„Decizia cu numărul 572/2025 a Prim-ministrului a stabilit rolul și responsabilitățile Comitetului interministerial care sprijină implementarea reformei ÎS. Conform deciziei, Comitetul acționează ca o structură de coordonare a politicilor publice privind ÎS, și este mandatat să coordoneze și să armonizeze politicile autorităților publice privind ÎS, să propună abordarea strategică a Guvernului cu privire la rolul Statului ca acționar și principiile de gestionarea a portofoliului de ÎS și să promoveze standardele de guvernanță corporativă ale OCDE.

Înființarea acestei structuri paralele de guvernanță corporativă diluează funcțiile principale ale AMEPIP prin consolidarea coordonării strategice și orientării politice la nivelul comitetului interministerial, limitând totodată rolul AMEPIP la supravegherea tehnică”.

Deci înființarea comitetului doamnei Oana Gheorghiu ne-a făcut sa pierdem bani din PNRR!

Cam scumpă „jucăria” doamnă, pierderea totală pe acest jalon a fost de aproape 200 milioane de euro”, scria, în mai, Ştefan Radu Oprea.

Dragoș Pîslaru a prezentat situația ca pe o recuperare de bani

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat însă situația dintr-o altă perspectivă. El a susținut că România a reușit să recupereze o parte semnificativă din banii suspendați și a evidențiat contribuția Oanei Gheorghiu la acest demers.

„Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni” , spunea, în mai, ministrul.

Declarația a venit după ce Comisia Europeană a confirmat că România a primit 132 de milioane de euro pentru prima componentă a jalonului 440, cea referitoare la numirea conducerii AMEPIP.

Guvernul a aprobat acum bugetul AMEPIP

O nouă etapă a poveștii apare după o hotărâre de Guvern adoptată joi. Executivul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al AMEPIP, document în care apar și posturile vacante ale agenției.

Măsura este importantă deoarece operaționalizarea agenției a reprezentat tocmai partea din jalonul 440 pentru care Comisia Europeană nu a considerat reforma finalizată.

Nota de fundamentare a proiectului readuce în discuție problema capacității administrative a AMEPIP și necesitatea ocupării posturilor.

Astfel, apare întrebarea de ce măsurile referitoare la personal și funcționarea agenției sunt adoptate după ce România a fost deja informată că pierde aproape 200 de milioane de euro.

Guvernul spune că noua măsură nu are legătură directă cu PNRR

Sursele din Guvern resping însă ideea că hotărârea adoptată joi ar reprezenta o încercare de a repara un jalon ratat, arată Gândul.

Potrivit acestora, aprobarea bugetului AMEPIP are o altă justificare, iar operaționalizarea agenției ar fi fost realizată anterior.

„Nu are legătură cu vreun jalon din PNRR”, au arătat acestea, potrivit sursei.

Guvernul susține că motivul este legat de faptul că „acel punct referitor la operaţionalizarea companiei a fost atins de vreo doi ani. Practic, este vorba doar despre aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli”.

Sursele guvernamentale susțin, totodată, că agenția s-a confruntat de la început cu probleme legate de numărul insuficient de angajați.

„AMEPIP are o problemă de capacitate administrativă (adică personal insuficient) încă de la înfiinţare”, au arătat acestea.

Guvernul susține că funcționarea AMEPIP este necesară indiferent de discuția privind PNRR.

„Interesul României este să aibă o autoritate funcţională (AMEPIP), independent de jalonul aferent. AMEPIP are nevoie de capacitate administrativă pentru ce trebuie să facă – monitorizarea performanţei întreprinderilor publice. Ce a fost aprobat joi nu este o condiţionalitate din PNRR, decât în măsura în care deficitul lor de personal înseamnă o reversare a ceea ce Comisia a admis că e o atingere parţială a jalonului privind operaţionalizarea”, au arătat surse din Guvern, potrivit Gândul.

România riscă să piardă și alte fonduri europene

Problemele legate de PNRR nu se opresc însă la jalonul 440. România mai are de primit aproximativ 4,5 miliarde de euro în perioada următoare, iar autoritățile trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru ca fondurile să nu fie pierdute.

Printre măsurile care trebuie adoptate până la 31 august se află Legea Salarizării și Legea ANI.

Nerespectarea termenelor și a condițiilor asumate prin PNRR poate duce la noi ajustări ale sumelor acordate României. În acest context, cazul AMEPIP readuce în prim-plan miza uriașă a reformelor asumate de București prin programul european și costurile pe care întârzierile sau modificările de strategie le pot avea asupra banilor europeni.