Politica
Scandal pe 200 de milioane de euro din PNRR. Acuzații în lanț între Radu Oprea și Oana Gheorghiu
Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Cei aproape 200 de milioane de euro pierduți de România din Planul Național de Redresare și Reziliență au declanșat un nou conflict pe scena politică, după schimbul de acuzații dintre fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, și vicepremierul Oana Gheorghiu. Disputa este legată de responsabilitatea pentru neîndeplinirea jalonului referitor la operaționalizarea AMEPIP, precum și de modul în care autoritățile române au gestionat relația cu Comisia Europeană în această etapă.
Scandal politic pe milioanele pierdute din PNRR. Ștefan Radu Oprea, răspuns pentru Oana Gheorghiu
Conflictul a pornit după ce vicepremierul a explicat public motivele pentru care România nu a reușit să recupereze integral suma suspendată de Bruxelles, iar răspunsul lui Ștefan Radu Oprea nu a întârziat să apară.
Fostul oficial guvernamental afirmă că explicațiile prezentate de Oana Gheorghiu lasă neclarificate mai multe aspecte și susține că acestea au rolul de a muta responsabilitatea către alți actori politici.
Stefan Radu Oprea. Sursa foto: Facebook
Oprea contestă data invocată de vicepremier
Unul dintre principalele puncte de dispută este data depunerii cererii de plată nr. 3 din PNRR, un detaliu pe care ambele părți îl consideră esențial pentru stabilirea responsabilităților politice. Oana Gheorghiu a susținut că România a depus oficial această cerere la 15 aprilie 2023, moment în care autoritățile și-ar fi asumat îndeplinirea jaloanelor 439 și 440.
În replică, Ștefan Radu Oprea afirmă că data corectă este 15 decembrie 2023 și spune că această diferență schimbă radical interpretarea situației. Potrivit fostului secretar general al Guvernului, dacă cererea a fost depusă în decembrie, atunci responsabilitatea administrativă nu mai poate fi atribuită social-democraților.
„De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, Secretarul General al Guvernului — coordonatorul legal al reformei — nu era PSD. Era PNL. Și tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440”, a arătat acesta.
Oprea, despre evaluarea Comisiei Europene
Fostul secretar general al Guvernului consideră că adevărata cauză a pierderii unei părți din fonduri trebuie căutată în Decizia 572/2025, prin care a fost reactivat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării reformei. În opinia sa, structura coordonată de Oana Gheorghiu a fost percepută de oficialii europeni ca un mecanism paralel care a slăbit rolul AMEPIP în reforma guvernanței corporative.
„Comisia invocă explicit Decizia 572/2025 — adică exact comitetul pe care doamna vicepremier l-a reactivat și pe care îl conduce — ca factor care a «diluat funcțiile principale ale AMEPIP» și a creat o «structură paralelă de guvernanță corporativă»”, a afirmat Oprea.
Acesta susține că exact instrumentul invocat de vicepremier în apărarea sa ar fi fost unul dintre motivele pentru care România nu a reușit să recupereze integral suma suspendată.
„Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge”, a mai spus fostul oficial.
Oana Gheorghiu afirmă că banii din PNRR erau deja pierduți
Vicepremierul respinge însă categoric această interpretare și spune că pierderea fondurilor s-a produs înainte de reactivarea comitetului invocat de Oprea. Potrivit acesteia, Comisia Europeană a suspendat la 28 mai 2025 suma de 330 de milioane de euro și a acordat României un termen de șase luni pentru remedierea problemelor constatate.
Oana Gheorghiu a atras atenția că termenul-limită a fost 28 noiembrie 2025, iar după această dată nu mai puteau fi luate în calcul măsuri corective.
„Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului. Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a explicat vicepremierul.
Aceasta a adăugat că Decizia prim-ministrului nr. 572/2025 a fost emisă abia pe 19 decembrie 2025, deci după expirarea perioadei în care România mai putea corecta situația.
Oprea susține că selecția AMEPIP a salvat o parte din fonduri
Ștefan Radu Oprea susține, la rândul său, că în perioada mandatului său a fost finalizat procesul de selecție pentru conducerea AMEPIP, iar acest lucru a permis recuperarea a 132 de milioane de euro din suma suspendată inițial. Fostul oficial consideră că acest rezultat demonstrează că măsurile adoptate în timpul mandatului său au avut efecte concrete și au contribuit la limitarea pierderilor.
„Ceea ce rămâne important — și documentat — este că procesul de selecție a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru România a recuperat 132 de milioane de euro”, a transmis acesta.
